Aproape două treimi dintre români sunt supraponderali.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în deceniile următoare, greutatea corporală excesivă va cauza forme de cancer prevenibile mai des decât fumatul.

Experții vorbesc despre o “epidemie de obezitate” mai ales în rândul adolescenților.

La nivel global, prognozele arată o creștere a obezității la copii, la aproape 40% în anul 2035.

Riscul crescut al obezității are la bază moștenirea genetică în procent de 40-70%, stilul de viață sedentar, inclusiv statul în fața ecranelor mai mult de două ore, somnul insuficient și o alimentație nesănătoasă.

În primul rând, obezitatea apare atunci când există un dezechilibru între aportul și consumul energetic, a explicat medicul endocrinolog Cătălina Poiană, șefa Colegiului Medicilor București, la Radio România Actualități.

“Atunci când avem acest dezechilibru între ingestie și consum, se acumulează țesutul adipos și cel care este periculos este cel abdominal, cel visceral, deci cel din jurul organelor noastre interne. Pentru că excesul de țesut adipos visceral presupune intervenția și modificarea unor celule care produc niște citokine inflamatorii, pe de o parte, și, pe de altă parte, creșterea acizilor grași liberi. Aceste elemente și modificări care apar antrenează după aceea, odată cu creșterea țestului adipos visceral, depozite de țesut adipos în alte organe: la nivelul inimii, al vaselor, la nivelul ficatului, al pancreasului și produc suferința acestor organe, o disfuncție metabolică și o lipotoxicitate”, a precizat specialistul.

Obezitatea, asociată cu diabet, boli cardiovasculare și cancer

Printre bolile cauzate de obezitate se numără 13 tipuri diferite de cancer, două forme de diabet, boli respiratorii cronice și boli cardiovasculare.

“Un lucru pe care nu trebuie să-l neglijăm deloc este riscul de cancer care se poate asocia cu obezitatea și există un număr destul de important de cancere care se pot asocia, cum ar fi cancerul de endometru sau cancerul de sân la femeie în postmenopauză”, a punctat Cătălina Poiană în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Alte organe precum ficatul sau pancreasul pot fi afectate grav de excesul de kilograme.

“Vă dau exemplul ficatului, unde apare o boală steatozică hepatică, deci o încărcare grasă care este asociată unei disfuncții metabolice și care, uneori, poate să aibă ulterior repercusiuni. Iarăși, prin afectarea pancreasului și lipotoxicitatea care se creează la acest nivel, poate să apară prediabet, rezistență la insulină sau chiar diabet zaharat de tip doi. În funcție de intervenția noastră, aceste lucruri se pot corecta”.

Medicul endocrinolog Cătălina Poiană subliniază că indiferent de gradul de risc, de câte comorbidități sau boli asociem cu obezitatea, noi trebuie să venim cu schimbarea stilului de viață, cu exercițiul fizic adecvat și o dietă controlată.

Atunci când simpla schimbare a stilului de viață nu este suficientă, ar trebui să intervenim și prin tratament farmaceutic, la indicația medicului.

“Dar trebuie să facem ceva acum și nu mâine”, a subliniat Cătălina Poiană.

Citește și: Peste 10.000 de români pierd lupta cu cancerul pulmonar în fiecare an