Pe măsură ce valurile de căldură devin mai intense din cauza schimbărilor climatice, oamenii de știință se grăbesc să înțeleagă cum afectează căldura extremă modul în care funcționează creierul uman.

Când Jake avea doar cinci luni, a avut prima sa criză tonic-clonică – corpul i s-a încordat, apoi a început să se zbată violent, relatează BBC. „Era extrem de cald, făcuse insolație, și am fost martorii a ceea ce credeam că va fi cel mai înspăimântător lucru pe care îl vom trăi vreodată”, povestește mama lui, Stephanie Smith. „Din păcate, nu a fost așa.”

Crizele epileptice au început să apară frecvent pe vreme caniculară. De îndată ce venea vara sufocantă și umedă, familia începea o adevărată luptă pentru a-l răcori pe Jake și a preveni crizele.

Acum Jake are 13 ani, dar, spune mama lui, a suferit nenumărate crize odată cu schimbarea vremii. „Verile tot mai calde și valurile de căldură se adaugă poverii unei afecțiuni deja devastatoare”, afirmă Smith.

Căldura agravează bolile neurologice

Sindromul Dravet este doar una dintre numeroasele boli neurologice agravate de temperaturile ridicate, spune Sanjay Sisodiya, de la University College London, un pionier în studiul efectelor schimbărilor climatice asupra creierului. Neurolog specializat în epilepsie, Sisodiya auzea frecvent de la familiile pacienților că problemele se înrăutățesc în timpul valurilor de căldură.

„Și m-am întrebat: bineînțeles, de ce nu ar afecta și schimbările climatice creierul? La urma urmei, atât de multe procese cerebrale sunt implicate în modul în care corpul face față căldurii”, spune el.

Cercetând literatura de specialitate, Sisodiya a descoperit o varietate de afecțiuni neurologice agravate de creșterea temperaturii și umidității: epilepsie, accident vascular cerebral, encefalită, scleroză multiplă, migrene și altele. A constatat că efectele încălzirii globale asupra creierului sunt deja vizibile.

Dar căldura influențează și alte aspecte ale funcționării cerebrale – ne poate face mai agresivi, irascibili sau deprimați.

Cum ne influențează canicula gândirea și comportamentul

Celulele nervoase sunt extrem de sensibile la căldură. Funcționarea unor molecule implicate în transmiterea mesajelor între neuroni depinde de temperatură – dacă creierul se încălzește prea mult (sau se răcește excesiv), aceste molecule nu mai lucrează eficient.

„Nu înțelegem pe deplin cum sunt afectate toate componentele acestui tablou complex”, spune Sisodiya. „Dar ne putem imagina un ceas în care rotițele nu mai lucrează împreună.”

Căldura extremă ne afectează pe toți – de pildă, poate altera luarea deciziilor și duce la asumarea de riscuri inutile –, dar cei cu afecțiuni neurologice sunt cei mai grav afectați. Unele boli, de exemplu, afectează capacitatea de a transpira.

Persoanele în vârstă, mai vulnerabile

Ai observat schimbări de dispoziție sau dificultăți de concentrare pe caniculă? Nu ești singur.

Datele arată că internările și decesele în rândul persoanelor cu demență cresc în timpul valurilor de căldură. În parte, aceasta se explică prin faptul că persoanele în vârstă reglează mai greu temperatura corporală. Dar și tulburările cognitive le fac mai vulnerabile: pot uita să bea apă, să închidă geamurile sau ies afară când nu ar trebui.

Creșterea temperaturilor este asociată și cu o creștere a cazurilor și deceselor prin accident vascular cerebral (AVC). Un studiu desfășurat în 25 de țări a constatat că, din 1.000 de decese prin AVC ischemic, două au fost cauzate de zilele cele mai călduroase.

„Poate părea puțin”, spune Bethan Davies, geriatră la University Hospitals Sussex, UK, „dar dacă vorbim de 7 milioane de decese prin AVC la nivel global, căldura ar putea contribui la peste 10.000 de decese suplimentare anual.”

Țările cu venituri mici și medii, care sunt deja cele mai afectate de schimbările climatice și au rate ridicate de AVC, vor suporta o povară disproporționată. „Temperaturile în creștere vor accentua inegalitățile în sănătate atât între, cât și în interiorul țărilor și grupurilor sociale”, avertizează Davies.

Efecte asupra bebelușilor nenăscuți

Lumea mai fierbinte afectează inclusiv dezvoltarea neurocognitivă a copiilor nenăscuți. „Există o legătură între căldura extremă și complicații ale sarcinii, precum nașterile premature”, afirmă Jane Hirst, profesor la Imperial College London.

O meta-analiză recentă arată că valurile de căldură sunt asociate cu o creștere de 26% a nașterilor premature – ceea ce poate duce la întârzierea dezvoltării neurologice și la deficiențe cognitive.

„Însă sunt multe lucruri pe care nu le știm”, adaugă Hirst. „Cine este cel mai vulnerabil și de ce? Sunt 130 de milioane de nașteri anual, multe în țări calde, și nu toate duc la probleme.”

O presiune suplimentară asupra creierului

Căldura excesivă poate compromite bariera hemato-encefalică – „gardianul” care protejează creierul – făcând-o mai permeabilă și permițând toxinelor, bacteriilor și virusurilor să pătrundă în țesutul cerebral.

Asta devine cu atât mai relevant cu cât crește și riscul bolilor transmise de țânțari, precum Zika, chikungunya și dengue. „Virusul Zika poate afecta fătul, provocând microcefalie”, explică Tobias Suter, entomolog medical la Institutul Elvețian de Sănătate Publică. Temperaturile mai ridicate și iernile mai blânde prelungesc sezonul de reproducere al țânțarilor.

Căldura afectează și tratamentele

Valurile de căldură pot influența o mulțime de factori – de la transmiterea semnalelor electrice în neuroni, până la riscul de suicid, anxietatea climatică și chiar stabilitatea medicamentelor pentru afecțiuni neurologice.

Cum exact afectează căldura creierul uman e încă obiectul cercetării. Unii oameni suportă căldura mai bine decât alții. „Diferențele pot avea cauze genetice – unii oameni pot avea o susceptibilitate mai mare la stresul termic”, spune Sisodiya.

„E posibil ca unele trăsături latente să devină vizibile doar în condiții extreme. Ce vedem azi la cei cu boli neurologice ar putea deveni valabil și pentru persoanele sănătoase, pe măsură ce clima se schimbă.”

Ce urmează

Mai sunt multe întrebări: contează mai mult temperatura maximă? Durata valului de căldură? Temperaturile nocturne? Răspunsurile pot varia în funcție de persoană sau boală.

Identificarea celor vulnerabili este crucială pentru a elabora strategii de protecție – de exemplu, sisteme de alertă sau compensații pentru muncitorii afectați de căldură extremă.

„Era încălzirii globale s-a încheiat. A început era fierberii globale”, declara secretarul general al ONU, António Guterres, în iulie 2023 – cea mai caldă lună din istorie. Schimbările climatice sunt aici și se intensifică. Iar era creierului fierbinte abia începe.