Un proiect controversat, care urmărește să creeze blocurile fundamentale ale vieții umane de la zero, a fost lansat oficial.

Până acum, cercetările în acest domeniu au fost tabu din cauza temerilor despre posibila apariție a „bebelușilor la comandă” sau a efectelor imprevizibile asupra generațiilor viitoare, notează BBC.

Totuși, Wellcome Trust, cea mai mare organizație internațională caritabilă din domeniul medical, a acordat o finanțare inițială de 10 milioane de lire sterline, considerând că beneficiile potențiale – în special în tratarea bolilor incurabile – depășesc riscurile.

„Următorul salt uriaș în biologie”

Dr. Julian Sale, cercetător la Laboratorul de Biologie Moleculară al MRC din Cambridge, implicat în proiect, anticipează „următorul salt uriaș în biologie”.

„Cerul e limita. Vizăm terapii care să îmbunătățească calitatea vieții odată cu înaintarea în vârstă și să prevină bolile asociate îmbătrânirii”, a precizat el.

„Ne propunem să generăm celule rezistente la boli, care să poată reface organe afectate – cum ar fi ficatul, inima sau sistemul imunitar”, a adăugat doctorul.

Ce riscuri implică proiectul

Criticii avertizează că această cercetare ar putea deschide calea pentru experimente neetice, precum crearea de oameni „îmbunătățiți” sau chiar arme biologice.

„Ne place să credem că toți oamenii de știință urmăresc binele, dar știința poate fi redirecționată spre rău sau război”, a spus Dr. Pat Thomas, directoarea organizației Beyond GM.

„Sticla a fost deja desfăcută. Dacă cineva are acces la echipamentele necesare, nu putem opri sinteza ADN-ului”, susține profesorul Bill Earnshaw, genetician la Universitatea din Edinburgh.

De la citirea genomului, la construirea lui

Proiectul este lansat la 25 de ani de la finalizarea Proiectului Genomului Uman, care a permis citirea completă a codului genetic uman. Acum, cercetătorii vor face un pas înainte: nu doar să citească ADN-ul, ci să îl construiască, moleculă cu moleculă, în laborator.

Primul obiectiv: dezvoltarea unor metode de creare a segmentelor tot mai mari de ADN, până la construcția completă a unui cromozom uman sintetic – purtător al genelor care controlează dezvoltarea și funcționarea organismului.

Cercetările vor fi limitate la eprubete și culturi de celule. Nu se intenționează crearea de viață sintetică. Cu toate acestea, tehnologia le va oferi cercetătorilor un control fără precedent asupra sistemelor biologice umane.

„Acum putem doar modifica ADN existent. Dar construind ADN de la zero, putem testa noi ipoteze și înțelege cum funcționează cu adevărat”, subliniază profesorul Matthew Hurles, de la Wellcome Sanger Institute.

Cine deține „omul sintetic”

Dr. Pat Thomas ridică întrebări esențiale: „Dacă reușim să creăm organe sintetice sau chiar oameni sintetici, cine îi deține? Cine deține datele rezultate din aceste creații?”

În fața acestor dileme, Wellcome Trust susține că responsabilitatea în cercetare este esențială.

„Această tehnologie va fi dezvoltată oricum. Întrebarea este dacă o facem acum, într-un mod cât mai etic și transparent”, a explicat dr. Tom Collins, coordonatorul proiectului.

Pentru a răspunde preocupărilor sociale, proiectul va fi însoțit de un program de științe sociale, coordonat de prof. Joy Zhang, sociolog la Universitatea din Kent.

„Vom consulta experți, sociologi și publicul larg pentru a înțelege ce beneficii și îngrijorări generează această tehnologie”, a spus acesta.

Proiectul Genomului Uman Sintetic se află încă în fază incipientă, dar ridică întrebări esențiale despre viitorul medicinei, etică și chiar despre natura umană.

Citește și: Transplant de vezică urinară, în premieră mondială