Pacienții din România suportă direct aproximativ 30% din costul serviciilor medicale și al medicamentelor, în condițiile în care sistemul public de sănătate nu acoperă suficient domenii precum stomatologia, psihologia sau recuperarea medicală, a declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate într-un interviu acordat Radio România Actualități.

Dr. Horațiu Moldovan a subliniat că sistemul de sănătate are nevoie atât de fonduri suplimentare, cât și de o finanțare mai predictibilă. Pentru 2026, cheltuielile necesare au fost estimate la aproximativ 87 de miliarde de lei, însă bugetul aprobat a fost de 82 de miliarde de lei.

Potrivit șefului CNAS, execuția bugetară din primele nouă luni confirmă necesarul suplimentar estimat de CNAS încă de la adoptarea bugetului.

Fondurile pentru luna octombrie sunt asigurate, însă utilizarea sumelor necesare pentru noiembrie depinde de adoptarea unei rectificări bugetare. Pentru decembrie vor fi necesare, de asemenea, fonduri suplimentare.

„Rectificarea trebuie să se întâmple în cursul acestei luni, ca să poată să aibă efect în timp util”, a precizat președintele CNAS în rubrica Apel matinal de la RRA.

Horațiu Moldovan consideră că o soluție pentru creșterea predictibilității ar fi adoptarea unui buget multianual pentru sănătate. O astfel de planificare ar permite stabilirea din timp a fondurilor destinate medicamentelor compensate, medicinei de familie, ambulatoriilor de specialitate, programelor curative și celor de screening.

Președintele CNAS a susținut că bugetarea multianuală ar fi mai ușor de aplicat în cazul Casei de Asigurări, deoarece domeniile și liniile de finanțare sunt clar definite, iar necesarul poate fi estimat în funcție de numărul pacienților și de evoluția diferitelor patologii. Pentru introducerea acestui mecanism ar fi nevoie, în opinia sa, de consens politic și de aprobarea Parlamentului.

Referindu-se la nivelul finanțării, Horațiu Moldovan a arătat că România are o contribuție la sănătate de 10%, mai mică decât în alte state europene. El a oferit exemplul Germaniei, unde contribuția este de aproape 15%, raportată la venituri salariale mai mari.

În același timp, prețurile medicamentelor, materialelor sanitare și echipamentelor medicale din România sunt apropiate de cele din restul Uniunii Europene. Potrivit datelor prezentate de șeful CNAS, România are aproximativ 17 milioane de persoane asigurate, dar numai 10,5 milioane plătesc contribuții. Peste șase milioane de asigurați sunt scutiți de la plată, fără ca statul să vireze contribuții în numele lor, ceea ce creează un dezechilibru între veniturile și cheltuielile sistemului.

CNAS susține și introducerea unor pachete suplimentare voluntare de asigurări de sănătate. Horațiu Moldovan a propus majorarea plafonului anual al facilităților fiscale de la 400 de euro la cel puțin 3.000–4.000 de euro, astfel încât angajații să își poată încheia polițe suplimentare.

Aceste polițe ar putea acoperi servicii finanțate în prezent într-o proporție redusă de sistemul public, precum tratamentele stomatologice, serviciile psihologice și cele de recuperare, dar și coplata pentru medicamente. CNAS ar urma să asigure în continuare pachetul minimal și pachetul de bază, iar asigurătorii publici și privați ar putea oferi pachete suplimentare.

În privința platformei eSănătateamea, președintele CNAS a precizat că aproximativ 60.000 de pacienți sunt deja înrolați și au fost realizate câteva mii de programări.

Persoanele care întâmpină dificultăți sunt îndemnate să contacteze Casa Națională sau casele teritoriale de asigurări de sănătate. Operaționalizarea completă a platformei depinde și de integrarea sistemului ROeID, administrat de Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Citește și: UMF Carol Davila lansează „Şcoala din spital” pentru copiii şi elevii internaţi pe termen lung