Societatea Română de Pneumologie (SRP) a atras atenția, marți, 5 mai, de Ziua Astmului, că peste un milion de români trăiesc cu această boală, dar că mulți dintre ei nu primesc tratamentul corect.

Conform specialiștilor, astmul bronşic rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România, nu doar prin numărul mare de pacienţi, ci mai ales prin faptul că boala este adesea subdiagnosticată şi insuficient controlată.

Societatea Română de Pneumologie a atras atenţia că în România peste un milion de persoane trăiesc cu astm, iar prevalenţa este estimată între 4% şi 9% din populaţie.

Boala afectează semnificativ copiii, fiind cea mai frecventă afecţiune cronică în rândul acestora, cu o prevalenţă de peste 10%, iar incidenţa este în creştere „constantă”.

„Astmul nu este doar o boală a simptomelor”

Specialiștii au atras atenția că astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. Aceștia au subliniat că văd frecvent pacienţi care folosesc doar medicaţia de urgenţă şi ignoră tratamentul de fond.

„Această abordare creşte semnificativ riscul de crize severe şi spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne şi terapiile biologice nou apărute este esenţial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea de asemenea este importantă şi ajută mult bolnavii din România”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, potrivit Agerpres.

Potrivit medicilor, deşi bronhodilatatoarele cu acţiune rapidă oferă ameliorare imediată, acestea nu tratează cauza bolii. Controlul real al astmului se realizează prin medicamente antiinflamatorii inhalatorii (corticosteroizi), care reduc inflamaţia şi previn crizele, au explicat aceştia.

„Ziua Mondială a Astmului 2026, cu tema 'Să facem tratamentele antiinflamatoare inhalatorii accesibile pentru toţi' , readuce în prim-plan o realitate clinică esenţială: controlul astmului nu depinde doar de existenţa terapiei, ci de accesul real, constant şi corect la aceasta.

Terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului şi o condiţie indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor şi reducerea poverii bolii. Asigurarea accesibilităţii lor, fără bariere economice sau sistemice, trebuie să devină o prioritate de sănătate publică', a punctat şi medicul Ruxandra Ulmeanu, directorul Şcolii SRP.

Astmul afectează considerabil calitatea vieţii, deoarece limitează activităţile zilnice şi capacitatea de efort, este o cauză importantă de absenteism şcolar şi profesional, poate duce la spitalizări repetate, iar în forme severe poate deveni ameninţător de viaţă.

Factorii de risc, alergiile, poluarea, infecţiile respiratorii sau fumatul, contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării regulate creşte riscul de complicaţii.

SRP a mai transmis că datele epidemiologice arată o evoluţie îngrijorătoare: Prevalenţa astmului creşte cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani. În plus, astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii, incidenţa fiind mai mare în mediul urban, unde expunerea la poluare este crescută.

Societatea Română de Pneumologie recomandă ca tratamentul pentru astm să nu se întrerupă fără recomandarea medicului, să se folosească corect inhalatorul - tehnica fiind esenţială, iar pacienţii să meargă periodic la control, chiar dacă se simt bine.

Citește și: OMS Europa cere intensificarea eforturilor de vaccinare antigripală în regiune. „Până la 650.000 de decese, cauzate de afecţiuni respiratorii”