Un implant cerebral experimental dezvoltat cu ajutorul inteligenței artificiale i-a redat capacitatea de a vorbi fluent unui pacient care suferise un accident vascular cerebral (AVC).

Dispozitivul a fost testat pe o femeie în vârstă de 47 de ani cu tetraplegie care nu a putut vorbi timp de 18 ani după un accident vascular cerebral. Medicii i-au implantat dispozitivul în creier, ca parte a unui studiu clinic.

„Dispozitivul convertește intenția ei de a vorbi în propoziții fluente”, a declarat Gopala Anumanchipalli, coautor al studiului, care a fost publicat în revista Nature Neuroscience, potrivit euronews.com.

Alte interfețe creier-computer (BCI) pentru vorbire au de obicei o mică întârziere între gândurile de propoziții și verbalizarea computerizată. Potrivit cercetătorilor, astfel de întârzieri pot perturba fluxul natural al conversației, putând duce la o comunicare greșită și la frustrare.

Acesta este „un progres destul de mare în domeniul nostru”, a declarat Jonathan Brumberg de la Laboratorul de vorbire și neuroștiințe aplicate de la Universitatea Kansas din SUA. El nu a luat parte la studiu.

Cum funcționează implantul

O echipă din California a înregistrat activitatea cerebrală a femeii cu ajutorul unor electrozi în timp ce aceasta rostea propoziții în mintea ei.

Oamenii de știință au folosit un sintetizator pe care îl construiseră folosind vocea ei înainte de AVC pentru a crea un sunet pe care l-ar fi rostit ea. Apoi au antrenat un model de inteligență artificială (AI) care traduce activitatea neuronală în unități de sunet.

Sistemul funcționează similar celor existente folosite pentru transcrierea în timp real a reuniunilor sau a convorbirilor telefonice, a declarat Anumanchipalli, de la Universitatea California, Berkeley, din Statele Unite ale Americii.

Implantul în sine se află pe centrul de vorbire al creierului, astfel încât acesta ascultă, iar aceste semnale sunt traduse în fragmente de vorbire care alcătuiesc propoziții.

Anumanchipalli a spus că este vorba despre o „abordare de tip streaming”, fiecare bucată de vorbire de 80 de milisecunde - aproximativ o jumătate de silabă - fiind trimisă într-un înregistrator. „Nu așteaptă ca o propoziție să se termine. O procesează din mers”, a mai spus el.

Decodarea vorbirii atât de rapid are potențialul de a ține pasul cu ritmul rapid al vorbirii naturale, a declarat Brumberg. El a adăugat că utilizarea mostrelor vocale „ar reprezenta un progres semnificativ în ceea ce privește naturalețea vorbirii”.

Deși lucrarea a fost parțial finanțată de National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite ale Americii, Anumanchipalli a spus că nu a fost afectată de recentele reduceri ale cercetării NIH.

El a mai spus că este nevoie de mai multe cercetări înainte ca tehnologia să fie pregătită pentru utilizare pe scară largă, dar cu „investiții susținute”, aceasta ar putea fi disponibilă pentru pacienți într-un deceniu.

Citește și: Embolizare arterială tiroidiană, în premieră medicală națională la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti