10 soiuri de plante au fost brevetate și înscrise în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România şi în Catalogul European, după ce Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) a obţinut certificate de omologare pentru acestea.

Printre soiurile certificate se numără și usturoiul Danubius, obţinut dintr-o clonă identificată în zona Buzăului, şi un tip de măcriş obţinut din resurse genetice endemice descoperite la baza masivului muntos Penteleu.

Soiurile, autohtone și de calitate superioară

Conform BRGV, certificarea soiurilor oferă cultivatorilor şi consumatorilor posibilitatea de a utiliza resursa genetică autohtonă, de calitate, adaptată la condiţiile pedoclimatice ale ţării.

Noile soiuri sunt dezvoltate pentru a asigura producţii ridicate şi de calitate, destinate consumului în stare proaspătă şi industrializării.

„Ele pun accent pe adaptabilitatea la condiţiile pedoclimatice locale şi rezistenţa la agenţii patogeni, fiind rezultatul unor cercetări riguroase şi al utilizării resurselor genetice, predominant endemice. Allium sativum (Usturoi Danubius) - potenţial ridicat de producţie şi capacitate mare de păstrare, obţinut dintr-o clonă identificată în zona Buzăului, păstrează gustul şi aroma tradiţională românească. Basella alba (Spanac verde urcător Ludovic) - primul soi aclimatizat şi omologat în România. Benincasa hispida (Dovleac de ceară Record) - primul pepene de iarnă aclimatizat şi ameliorat în România. Brassica juncea (Salata iute Blandiana) - primul soi de Brassica juncea omologat în România, cu frunze gofrate, mari, aromă iute specifică plantei de muştar. Momordica charantia (Castravetele amar Amiral). Perilla frutescens var. crispa f. purpurea (Susan sălbatic Carmina) - prima creaţie biologică de susan sălbatic aclimatizată în România. Pisum sativum (Mazăre de grădină Pontica) - soi timpuriu, cu bob extrafin şi păstaie verde, destinat consumului în stare verde. Vicia faba (Bob Basarab). Rumex acetosa (Măcriş Lord) - obţinut din resurse genetice endemice de la baza masivului Penteleu. Solanum lycopersicum (Tomate de câmp Valahia)”, comunică BRGV.

Soiuri noi readuse la viață

Câteva soiuri, așa cum a fost cazul bobului, au fost readuse la viaţă, iar specialiștii continuă cercetările în cazul altor 32 de soiuri pentru care urmează să obţină certificate de omologare.

„Pentru a fi omologat, un soi trebuie să îndeplinească nişte standarde internaţionale. Vorbim de soiuri româneşti adaptate la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre, avem şi resurse care erau utilizate în trecut, spre exemplu bobul, mazărea de grădină, aceste specii nu mai sunt cultivate pe scară largă, mai ales bobul, foarte rar îl mai regăsim în gospodăriile oamenilor. Este o plantă fixatoare de azot, care contribuie la protejarea solului şi are producţii mari, de calitate. Avem şi specii care nu au fost cultivate în România niciodată, au fost aclimatizate şi am obţinut soiuri, cum ar fi spanacul urcător, este o premieră pentru România, chiar o premieră europeană pentru că suntem printre primii care am reuşit să obţinem soiuri comerciale pe care să le introducem în cultură, apoi salata iute, nou aclimatizată. Mai avem în lucru 32 de soiuri în curs de omologare, sperăm ca anul viitor să primit certificare. Vrem să punem la adăpost resursa noastră genetică românească”, a declarat directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Potrivit cercetătorilor BRGV, omologarea unui soi nou reprezintă recunoaşterea oficială a valorii sale biologice şi economice, în urma unor teste riguroase de performanţă şi stabilitate.

Procesul de omologare asigură atât fermierii, cât şi consumatorii de calitatea şi autenticitatea soiului, relatează Agerpres.

Citește și: Un soi de grâu cu rezultate promițătoare, dezvoltat de cercetătorii agricoli din Timiș