Cercetările arheologice din situl de la Năeni, zonă în care a fost documentată cea mai veche locuire din Epoca Bronzului din zona Subcarpaților de Curbură, au fost reluate după mai bine de 20 de ani de Muzeul Județean Buzău.

Potrivit sursei citate, specialiștii susțin că arealul ar fi fost destinat ritualurilor magico-religioase în urmă cu aproape 4.000 de ani.

Cercetările au fost abandonate acum 20 de ani

Redeschiderea sitului arheologic a fost realizată cu sprijinul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti şi Primăriei Năeni.

Năeni este unul dintre cele mai importante situri arheologice din județul Buzău, cu o relevanță majoră pentru înțelegerea Epocii Bronzului în Europa de Est.

„Această zonă nu este doar un punct pe harta arheologică a Buzăului, ci un reper pentru cercetarea dinamicii comunităţilor umane, a habitatului, a organizării spaţiului şi a schimbărilor culturale dintr-o perioadă esenţială a preistoriei europene. Reluarea cercetărilor de la Năeni înseamnă redeschiderea unei pagini importante din istoria profundă a acestei zone. Este un moment necesar pentru cercetarea arheologică, pentru patrimoniul cultural al judeţului Buzău şi pentru consolidarea informaţiilor ştiinţifice privind evoluţia acestor locuri şi stabilirea importanţei pe care această regiune îl are în studiul marilor civilizaţii ale epocii bronzului”, informează Muzeul Judeţean Buzău.

Cercetările au fost întrerupte în urmă cu aproximativ două decenii, din motive financiare, relatează Agerpres.

„Acum 20-22 de ani, cercetările au fost oprite, cel mai important din lipsa resursei financiare. Acum, cercetările reluate anul acesta sunt finanţate de Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» din Bucureşti. Acest sit este important din mai multe motive, dar unul dintre cele mai importante este acela că la Năeni a fost documentată cea mai veche locuire din epoca Bronzului, din zona Subcarpaţilor de curbură”, a declarat directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Năeni, sit de ritualuri magico-religioase

Cercetat între 1982 și 2004, Situl de la Năeni Zănoaga se distinge printr-o zonă pietruită, într-un relief greu accesibil, loc care ar fi fost destinat ritualurilor magico-religioase. De-a lungul timpului au fost găsite numeroase piese, aflate în colecţia Muzeului Judeţean Buzău.

„Trebuie să ne închipuim acea zonă împădurită şi locuită, cu mai multe aşezări care gravitau în zona punctelor înălţate folosite nu neapărat ca locuire în sensul de sat, ci puncte unde aveau loc ritualuri magico-religioase. Într-un efort deosebit, oamenii au pavat o suprafaţă de aproximativ 960 de metri pătraţi. Acea zonă cu atâta piatră, este clar că vorbim de un efort colectiv foarte mare, mai ales pentru acum 4.000 de ani. Este foarte greu să spunem noi, să identificăm acele ritualuri, nu putem vorbi de sacrificii umane, nu avem nicio dovadă, dar cu siguranţă erau făcute diferite ritualuri religioase, foarte probabil în onoarea zeilor, în onoarea unor momente deosebite de peste an. De-a lungul timpului au fost găsite piese care se regăsesc în expoziţiile noastre, recipiente ceramice, unelte, podoabe, arme”, a mai precizat Daniel Costache.

Situl arheologic va fi deschis timp de două săptămâni, iar cercetările vor fi continuate cel mai probabil pe parcursul anului viitor.

Citește și: Descoperire arheologică în Râmnicu Vâlcea: O biserică de piatră, posibil ctitorită de Mircea cel Bătrân