Cârciuma situată în zona Gării Buzău, un monument istoric al cărui proprietar a fost marele dramaturg român Ion Luca Caragiale între noiembrie 1894 și noiembrie 1895, a fost scoasă la vânzare.

Imobilul numără cinci camere, un beci domnesc cu boltă, în suprafaţă de 60 de metri pătraţi, iar în ciuda vechimii sale, este echipat cu facilități moderne.

„Proprietar. Preţ 315.000 de euro. 5 camere la nivel de pensiune (cu toate dotările) + 2 spaţii comerciale. Spaţiu comercial P+1+M cu amprenta la sol de 110 mp. Clădirea are şi beci domnesc cu bolta în suprafaţă de 60 mp. La parter sunt 2 spaţii comerciale (cu clienţi în acest moment). La etajul 1 sunt 2 dormitoare dotate cu baie proprie + 1 garsonieră (cameră+chicinetă+baie) + cameră tehnică. La mansardă sunt 2 camere, fiecare cu baia ei. Toate camerele sunt dotate cu aparate de aer condiţionat, sunt echipate la nivel de pensiune. Acoperişul este izolat pe interior cu spumă. Ferestrele au două rânduri de termopan, pentru a asigura liniştea interioară”, informează proprietarul în anunţul de vânzare.

Imobil cu facilități moderne și istorie literară

De-a lungul anilor, clădirea a găzduit o covrigărie care folosea o metodă tradițională de preparare a covrigilor, cu ajutorul cuptoarelor pe tule din pământ.

„A fost şi ultima covrigărie cu cuptor pe tule de pământ care a funcţionat până în jurul anului 2015. Din 2003 o au părinţii mei, aici a funcţionat o covrigărie în perioada aceasta, de fapt, acolo a funcţionat în acest regim cam din anul 1997”, a declarat proprietarul imobilului, Valentin Radu.

Istoria clădirii este profund legată de marele dramaturg român I.L. Caragiale, care a fost proprietar pentru o scurtă perioadă, şi în care a funcţionat restaurantul gării.

„În «Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent», G. Călinescu scrie: «Lui Caragiale îi veni gustul, având drept pildă pe Dobrogeanu-Gherea, să se apuce de negustorie. (...) Desigur că la mijloc au fost nevoia şi poate dorinţa de a scandaliza şi mustra în chipul acesta societatea». Că «moftangiul» vroia să ofenseze, astfel, societatea, rămâne de discutat, din moment ce «nu trebuie să se uite că dramaturgul are în ascendenţa sa negustori de bumbac şi băcănii», cum recunoaşte acelaşi G. Călinescu. După ce deschise şi închise, la fel de repede, berăria din Gabroveni (1893), în martie 1894, Caragiale e la Iaşi unde se interesează «asupra putinţei de a deschide acolo o berărie». Nu reuşi la Iaşi, dar deschise din nou «Berăria Academică, Bene Bibenti» pe strada Sf. Nicolae–Şelari nr. 2 din Bucureşti. Ghinionist cum se considera, nici aceasta nu îi fu de prea mare ajutor. Aşa ajunse, plin de speranţe, în toamna anului 1894 la Buzău, unde concesionă restaurantul gării”, notează scriitorul buzoian Nicolae Peneş în cartea sa, „I.L.Caragiale comersant la Buzău”.

Venirea lui I. L. Caragiale la Buzău a reprezentat un eveniment major pentru presa locală a vremii.

„Se ştie cu certitudine că, în noiembrie 1894, Caragiale era la Buzău. Evenimentul era astfel comentat în presa locală: «Amintim cu deosebită plăcere că D-nu I. L. Caragiale, distinsul nostru autor dramatic, a luat în întreprindere restaurantul din gara Buzău cu începere de la 15 noiembrie anul acesta. Ne place să credem că toţi cei care vor vizita restaurantul vor rămâne mulţumiţi, nu numai de excelentele mâncări pe care oricând le pot găsi acolo, dar şi de fericita ocaziune de a fi în contact cu neîntrecutul autor al pieselor «O scrisoare pierdută», «O noapte furtunoasă», «Năpasta», «D-ale carnavalului». Nu spunea Caragiale cu nonşalanţă şi unor prietenilor că îşi deschide prăvălie «ca să pot trăi şi eu»?»”, notează scriitorul buzoian.

Ministerul Culturii are drept de preemțiune asupra clădirii

Marele dramaturg român a locuit pentru puțină vreme la Buzău, între 15 noiembrie 1894 şi 15 noiembrie 1895, iar șederea acestuia s-a încheiat printr-un faliment şi câteva poliţe de achitat.

„Dacă data concesionării e sigură (15 noiembrie 1894, n.r.), cea a renunţării la contractul respectiv a stat aproape un secol sub semnul incertitudinii. (...) Pornind de la ideea că în orice afacere serioasă, cum era şi cazul concesionării unui restaurant, părţile operează pe bază de contract în care înscriu data, durata şi condiţiile concesionării «(...) şi întrucât cea a lui Caragiale s-a soldat cu pagubă», după cum precizează Şerban Cioculescu, înţelegem că şederea dramaturgului la Buzău trebuie socotită de la 15 noiembrie 1894 până la 15 noiembrie 1895, ne sugerează Gabriel Cocora. (...) Deşi presa locală îi face o oarecare publicitate, afacerea va merge din ce în ce mai prost. De altfel, în penultima lună a anului 1895, Caragiale va abandona restaurantul gării din Buzău «plătind cu un pian, o bibliotecă şi un şifonier scoase la licitaţie în grădina publică» pe creditorul I.Goldfeld». Tribunalul Buzău îl va urmări, de asemenea, pentru poliţele neachitate creditorilor săi. Numai în cursul lunii martie 1895, Caragiale avea «poliţe protestate» în valoare de aproape şase sute de lei (...), cărora li se adaugă încă una, emisă de acelaşi Tribunal în luna iulie 1985, în valoare de 200 de lei”, scrie Nicolae Peneş, laureat al Academiei Române, în cartea sa.

Clădirea în care a funcționat restaurantul este clasată ca monument istoric, motiv pentru care Ministerul Culturii trebuie să își exercite dreptul de preemțiune înainte de vânzare.

„Este vorba despre un monument istoric. Va trebui să exercite ministerul, primăria dreptul de preempţiune. Nu avem nicio solicitare până la acest moment în sensul acesta. Dacă proprietarul găseşte un eventual cumpărător, înainte de a-şi perfecta actele la notariat, vine, ne exercităm dreptul de preempţiune, noi şi autoritatea locală. Dacă nu este exercitat dreptul de preempţiune, proprietarul poate să pună la vânzare imobilul eventualului cumpărător”, a declarat directorul Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Buzău, Constantin Căţoi.

Conform Agerpres, pe unul dintre pereții clădirii se poate citi inscripția „În această casă a locuit Ion Luca Caragiale între 1894-1895”.

Citește și: Noi reguli de impozitare pentru clădirile istorice fără fațade reabilitate în Bistrița-Năsăud