Reamenajarea parcului de la Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski” din municipiul Constanța, redeschis recent publicului, a stârnit atât opinii pozitive în rândul cetățenilor, cât și critici din partea vârstnicilor, preponderent nemulțumiți de alegerea mobilierului urban.

Noile bănci fără spătar sunt incomode și îi expun pe aceștia la riscul agravării simptomelor unor boli posturale specifice vârstelor înaintate, precum cifoza.

Nemulțumirile persoanelor în vârstă

„Aceste bănci sunt deosebit de incomode. De fapt, nici nu pot fi numite bănci. Mai degrabă canapele, cum erau pe vremuri la căminele culturale, la sate, folosite în special la nunți.

Eu când vin de la piață cu o sacoșă mai grea, dacă mă opresc să-mi trag sufletul, trebuie să stau cocoșat, că altfel n-am de ce să mă sprijin. Mai degrabă canapelele astea îndeamnă la cifoză. Că s-au amenajat parcuri, că s-au pus aceste așa-numite bănci e foarte bine, dar trebuiau gândite altfel”, declară un cetățean nemulțumit.

„Trebuie să ne întindem undeva, să ne îndreptăm cocoașa, că nu se poate. Nu vedeți că ne chinuie? Parcă-i bară de gimnastică pentru Nadia Comăneci. Asta nu pentru noi, pensionarii. Nici toaleta nu este în parc. Fiți atent, că nu e toaletă. Aici vin sute de oameni și copii”, adaugă o vârstnică.

Opinia unui specialist ortoped

Pentru o pauză de câteva minute, băncile fără spătar nu ar fi o problemă nici pentru cei suferinzi, însă pentru bunicii care vin cu nepoții în parc pentru cel puțin o oră, pot fi chinuitoare. Iar Parcul Oleg Danovski nu mai este o opțiune, ceea ce presupune să meargă în altă parte, relatează Radio România Constanța.

„Din punct de vedere ortopedic, asta poate fi o problemă. Fără sprijin lombar, musculatura e nevoită să mențină permanent o poziție verticală, ceea ce poate să ducă la oboseală și dureri în zona lombară.

În timp, postura poate ceda, iar aceasta pune o presiune anormală la nivelul discurilor vertebrale. Presiunea se poate concentra și pe șezut, unde poate provoca disconfort, amorțeli sau chiar dureri locale, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni pre-existente precum scolioză, discopatie sau artroze, care sunt de obicei la persoanele în vârstă.

Aceste bănci pot agrava, desigur, simptomele. Aceste bănci sunt acceptabile pentru o perioadă scurtă, dar nu pentru stat prelungit, pentru că ele trebuie să fie prietenoase și cu spatele”, explică medicul ortoped Mustafa Genghis.

Echilibrul arhitectural dintre estetică și funcționalitate

Șerban Marinescu este arhitect și până de curând a făcut parte din Comisia de Urbanism a Municipiului București. Știe exact cum decurge acest proces și spune că estetica trebuie să țină cont și de ușurința de a folosi un lucru de către toți cetățenii, nu doar de tinerii aflați într-o formă fizică perfectă.

„Da, există această tensiune, să zicem, între estetică, cum arată ceva, și funcționalitate sau ergonomie, cât de ușor e de folosit. Dintr-o bună ergonomie vine plăcerea de a folosi un lucru. Faptul că e comod, ușurința de a folosi un lucru ca mobilier urban, o bancă, în cazul nostru, arhitecții favorizează de multe ori soluțiile care arată bine, dar care nu sunt neapărat cele mai comode, cum ar fi băncile fără spătar.

Am pus și eu, recunosc în unele proiecte niște bănci de-astea, deci cumva suntem toți un pic vinovați. Nu există, nu există legi sau normative care să ceară exact bănci cu spătar. Există însă mențiuni, cerințe generale de a face lucrurile să fie confortabile, dar ele sunt la modul general și atunci responsabilitatea cade în principal în brațele arhitecților.

Adică ei sunt responsabilii principali care trebuie să propună soluții confortabile. Un mobilier prietenos cu toată lumea, de exemplu, pentru că, de exemplu, eu sunt convins că pe tineri nu-i doare foarte tare spatele când stau pe o bancă fără spătar. În schimb, pentru seniori poate fi un chin câteodată să stea pe bancă fără spătar. Și atunci trebuie să iei pe toată lumea în considerare.”

Responsabilitatea primăriei

Situația din Parcul Oleg Danovski putea fi evitată dacă Primăria Constanța ar fi cerut să fie și bănci cu spătar, mai spune arhitectul Marinescu.

„Dacă arhitecții nu se ridică la înălțimea așteptărilor și păcătuiesc estetic, să spunem, atunci este responsabilitatea clientului de a cere lucruri de la arhitecți. În cazul ăsta, să zicem primăria. În comisia de recepție a proiectului trebuia să fie cineva care să observe că nicio bancă nu are spătar și să ceară lucrul ăsta de la arhitecți.

Bănuiesc că lucrurile ar fi fost rezolvate și remediate. Problema este că primăriile noastre nu au oameni pregătiți care să înțeleagă proiectele, să înțeleagă ce să ceară de la proiecte. Și da, trebuie să ai oameni care să priceapă un pic, să ai capacitate administrativă.”

Soluții aplicate în funcție de specificul situației

Situația poate fi remediată, mai consideră Șerban Marinescu, iar băncile fără spătar își au și ele locul, însă mai curând în zona unui monument. Cum va evolua situația este încă neclar, deoarece Primăria Constanța nu a oferit niciun răspuns.

„În cazul ăsta nu cred că lucrurile sunt foarte dramatice. Adică eu cred că proiectul poate fi modificat, se pot schimba niște bănci, se pot pune niște spătare, bineînțeles, împreună cu proiectanții inițiali.

Ce aș vrea să mai precizez este că nu tot timpul și peste tot se pot aplica aceleași soluții și că sunt totuși spații care necesită o anumită atmosferă și care atunci băncile fără spătar, de exemplu, au sens.

De exemplu, un spațiu care vrea să aibă o atmosferă solemnă sau un memorial, esplanada unui monument în memoria unor victime, să zicem. Uite, poate că acolo băncile nu trebuie neapărat să fie ceva comod, pe care să poți să te sprijini și relaxezi. Și că și-n cazul ăsta atmosfera dorită merge cu o bancă fără spătar. Dar sigur, în cazul de care discutăm noi acum, cred că ar fi mers niște spătare.”

Citește și: Fostul han de la Pietrele lui Solomon, din Brașov, va intra în reabilitare