Lucrările de exploatare a lemnului efectuate în preajma căii ferate înguste din Valea Zânelor au provocat distrugerea șinelor de cale ferată, a declarat primăvaria Covasna.

În acest sens, municipalitatea a depus deja o plângere penală, relatează Agerpres.

Lucrările de defrișare a vegetației forestiere au fost efectuate de către o firmă angajată de Societatea Electrica şi Ocolul Silvic Covasna, în perimetrul de protecţie a liniilor de electricitate aflate în proximitatea căii ferate înguste Covasna-Comandău, a declarat primarul din Covasna, Gyero Jozsef.

„Există o reglementare legală privind obligativitatea defrişării vegetaţiei forestiere din arealul de protecţie a liniilor de electricitate (...) şi nu puteam spune că nu sunt de acord. E lege. Nu puteam spune <<eu sunt şeriful şi pe aici nu se trece>>. Nu aveam de ales (...) Ocolul Silvic şi Electrica au angajat un antreprenor pentru valorificarea masei lemnoase, firma nu e din zonă şi nu cunoştea regimul de monument industrial al căii ferate înguste. Au tras lemnul şi au afectat atât terasamentul, cât şi calea ferată, adică şinele şi traversele. Am depus o plângere penală pentru distrugerea căii ferate şi am cerut să se facă cercetările de rigoare. De asemenea, am somat antreprenorul să cureţe zona, inclusiv aleea de plimbare şi şanţurile de lângă drum. Acesta a venit, a recunoscut şi-a luat angajamentul să repare şi a spus că îi pare rău”, a transmis primarul Gyero Jozsef.

Folosite în trecut pentru transportul buştenilor din pădure, calea ferată îngustă din Valea Zânelor, înființată în 1892 și Planul înclinat de la Covasna-Comandău au fost achiziţionate de către Primăria şi Consiliul Judeţean Covasna în urmă cu patru ani cu scopul de a le reabilita şi introduce în circuitul turistic.

„Calea ferată îngustă Covasna-Comandău şi Planul înclinat constituie un monument de istoria tehnicii extrem de valoros al judeţului şi oraşului Covasna. Ne pregătim de ani buni să-l salvăm de la distrugerea totală şi să-l introducem în circuitul turistic. În sfârşit, am avut ocazia de a cumpăra o parte din activele de la Comandău ale Brafor SA, care a dat faliment, majoritatea clădirilor aflate pe terenul fostei gări, printre care ateliere mecanice, magazii, triaj, fabrică de cherestea etc., precum şi şine de cale ferată în lungime de 8,5 km şi terenul aferent de 5,2 hectare”, a declarat la acea vreme preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.

Citește și: Viteza maximă de circulaţie pe ruta Bucureşti-Craiova va creşte la 120 km/h, susține CFR