Efectele poluării se resimt în municipiul Baia Mare, fost oraș industrial minier și metalurgic, la mulți ani după oprirea acestor domenii. Sănătatea populației a fost cel mai afectată, transmite, marți, primarul Doru Dăncuş.

„Fie că ne place sau nu, Baia Mare are o istorie de fost oraş minier. Iar asta vine la pachet cu urmări pe care le simţim şi azi. În primul rând din perspectiva sănătăţii, iar mai apoi din perspectivă economică pentru că, după atâţia ani, încă ne aflăm într-un proces de reconfigurare a economiei locale după închiderea acestei industrii.

Administraţia locală nu poate, însă, să facă totul de una singură. Nu putem să ecologizăm noi iazurile de decantare şi perimetrele miniere şi nu pentru că nu este responsabilitatea noastră. Sunt convins că nu doar eu, dar şi colegii mei s-ar apuca mâine de treabă, indiferent că ţine sau nu de noi, ci pentru că nu dispunem de astfel de fonduri”, a spus Doru Dăncuş.

Discuție cu reprezentanții administrației județene

Edilul a mai precizat că a discutat situaţia cu reprezentanţii administraţiei judeţene, primarii localităţilor învecinate, experţi în mediu şi reprezentanţii Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor şi Senat.

„Am discutat despre toate acestea (...) împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, primarii din Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş şi Recea şi colegii mei din Executiv, într-o şedinţă desfăşurată în premieră în Sala Europa din Primăria Baia Mare.

O şedinţă care a avut loc la iniţiativa deputatului Brian Cristian (USR), (...) cu reprezentanţii Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor şi Senat, alături de reprezentanţii instituţiilor de mediu, ingineri, experţi şi toţi cetăţenii, şi nu puţini, care au vrut să profite de această ocazie şi să îşi spună doleanţele în faţa celor care pot să schimbe ceva”, a adăugat Doru Dăncuş.

Județul Maramureș, fără fonduri pentru ecologizare

Nici Primăria municipiului Baia Mare şi nici judeţul Maramureş în general nu au beneficiat în ultimii zece ani de fonduri destinate ecologizării, menționează Agerpres.

„În ultimii 10 ani, Maramureşul şi, implicit, Baia Mare, nu au primit nici măcar un leu de la stat pentru ecologizare. Avem în schimb insolvenţa tergiversată a Remin, care deţine azi clădiri emblematice în centrul oraşului nostru, precum Centrala Minelor sau Hotel Maramureşul, dar şi datorii de aproape 6 milioane de lei către Primărie.

Le-am cerut în mod explicit parlamentarilor prezenţi (...) să ne sprijine în demersul nostru de a achiziţiona aceste clădiri şi de a le reda băimărenilor”, a spus Doru Dăncuş

Situri industriale lăsate în urmă

Primarul municipiului Baia Mare a mai solicitat întocmirea unei strategii de urgenţă pentru decontaminarea zonelor poluate.

„Am cerut, de asemenea, elaborarea şi implementarea de urgenţă a unei strategii clare şi eficiente de decontaminare a zonelor poluate, care să fie implementată fie prin fonduri de stat, fie prin identificarea unor surse de finanţare externe.

Am propus crearea unui program de finanţare pentru ecologizari şi decontaminări ale perimetrelor miniere susţinut de către Administraţia Fondului de Mediu”, a precizat Doru Dăncuş.

În municipiul Baia Mare au funcţionat Compania Minieră Remin, Combinatul metalurgic Cuprom, două flotaţii de minereu, Uzina Romplumb şi un lanţ întreg de întreprinderi care deserveau această industrie.

Începând cu anul 2008, statul a retras subvenţia pentru mineritul neferos, iar acest domeniu industrial şi-a oprit activitatea lăsând în urmă situri industriale, depozite de minereu flotat, halde cu minereu steril, mine şi alte componente care au un efect asupra mediului înconjurător şi implicit asupra sănătăţii populaţiei din zonă.

Citește și: Colectarea deșeurilor, digitalizată în Cluj-Napoca