Casa a fost proiectată chiar de către proprietarul ei, pictorul Theodor Aman, ceea ce îi conferă o și mai mare valoare, spune istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București.

Primăria Municipiului București intenționează să acceseze fonduri europene nerambursabile pentru restaurarea fațadei monumentale a Casei „Theodor Aman”.

În acest context, Muzeul Municipiului București a organizat miercuri seară o dezbatere publică privind lucrările de restaurare și conservare ale fațadei imobilului care găzduiește, astăzi, Muzeul „Theodor Aman”, parte a Muzeului Municipiului București.

Casa a fost proiectată chiar de proprietarul ei, pictorul Theodor Aman, fapt care îi sporește valoarea, a subliniat istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București.

Edificul, proiectat de pictorul Theodor Aman

„Este o reședință proiectată în secolul al XIX-lea, concepută chiar de proprietarul ei, pictorul Theodor Aman. Clădirea poartă, așadar, amprenta și semnătura sa personală. Tot el a realizat frescele din interior și o mare parte din mobilier, orientând ferestrele și spațiile după principiile urbanistice ale epocii. Din această perspectivă, casa reprezintă un monument unic în București. Demersul de astăzi se înscrie în continuarea unui proiect aflat deja în desfășurare, care urmărește obținerea unei finanțări nerambursabile externe pentru restaurarea și salvarea fațadelor acestui imobil de patrimoniu. În jurul Casei Aman, peisajul urban s-a schimbat aproape complet: ceea ce vedem astăzi este modern, recent. Pe vremuri însă, această reședință — asemenea altora din zonă — era înconjurată de grădini ample, care triplau amprenta locuirii. Și Theodor Aman a avut o astfel de grădină. După moartea sa, soția artistului a vândut o parte din proprietate, iar ceea ce a rămas și a fost donat statului este ceea ce vedem astăzi”, a explicat istoricul Adrian Majuru în urma unei dezbateri publice asupra restaurarii fațadei Casei Aman.

Pe terenul care făcea parte inițial din grădina Casei „Aman” s-a ridicat, probabil în anii ’20 ai secolului XX, un bloc de apartamente.

Când pictorul Theodor Aman și-a proiectat și construit locuința, actuala Stradă C. A. Rosetti nici nu exista, relatează Radio România București FM.

Deși astăzi zona este ultracentrală și aglomerată, la mijlocul secolului al XIX-lea se afla încă în dezvoltare, reședințele erau rare, separate de grădini întinse, iar legătura dintre Ulița Colței și Podul Mogoșoaiei se făcea pe un drum de pământ.

Abia în perioada edificării Casei „Aman”, drumul a fost pietruit și a primit numele de Strada Clemenței („iertare”).

Denumirea ar putea trimite la tatăl pictorului, negustor înstărit și faimos pentru generozitatea sa: din când în când, le ierta datoriile unor oameni, iar aceștia îi strigau recunoscători „aman, aman” — „iertare”, în limba turcă.

Citește și: Muzeul „Carol I” din Brăila găzduiește un forum naţional dedicat conservării patrimoniului cultural