Un laborator de geografie și astrofizică, în valoare de peste 10.000 de euro, a fost inaugurat la Colegiul Naţional Bănăţean (CNB) din Timişoara, a anunțat instituția.

Inițiativa s-a bucurat de sprijin privat, a declarat directorul general al Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, Sorin Ionescu.

Ideea laboratorului, după performanța unei eleve

Conform acestuia, ideea laboratorului a luat naștere anul trecut, după ce o elevă de clasa a VII-a a obţinut un premiu naţional la Olimpiada de Astronomie.

Prin această inițiativă, visul elevilor de la CNB din Timişoara de a explora spaţiul devine realitate, relatează Agerpres.

„Discuţia pe care am avut-o cu doamna profesoară care a pregătit acest copil minunat şi cu eleva olimpică, apoi reprezentanţii unei companii private au propus o colaborare pentru investiţia într-un laborator. Dânşii voiau să facă investiţia într-un laborator şi ne-au întrebat ce vrem să facem. Investigând în rândul elevilor şi colegilor, am ajuns la concluzia că ar fi mare nevoie de un laborator de astronomie, un laborator multidisciplinar care să poată fi folosit şi pentru astrofizică şi pentru geografie, care să aibă dotări cu toate echipamentele ce ţin de cercetarea Pământului, a stelelor, a Universului. Sprijinul direct de aproape 10.000 de euro ne-a permis să amenajăm acest laborator, împreună cu de primăria. Până acum, nu am avut aşa ceva. Laboratoarele noastre tradiţionale şi tradiţionaliste erau axate pe monodiscipline, pe laborator de geografie, laborator de fizică. Din momentul acesta vrem ca prioritară să fie dezvoltarea unor laboratoare multi şi interdisciplinare, astfel încât copiii să fie obişnuiţi de mici să înţeleagă că între ştiinţe şi între discipline există o legătură vie pe care putem să o vedem în acest spaţiu educaţional”, a detaliat Sorin Ionescu.

Până acum, elevii pasionați de astronomie aveau ca principal reper Planetariul Facultății de Fizică a Universității de Vest din Timișoara, deschis la 1 ianuarie 1964, primul de acest fel în România.

Noul laborator de astrofizică al CNB va fi accesibil elevilor de gimnaziu și liceu, cu posibilitatea de extindere către clasele primare.

Telescoape, simulări digitale și măsurători ale aerului

În cadrul laboratorului, copiii se vor familiariza cu telescopul, cu aparatele de măsurare a calității aerului și cu tehnologiile moderne tot mai prezente în viața de zi cu zi.

Proiectul își propune, totodată, să apropie elevii de științe și de disciplinele și profesiile tehnice, într-un context în care tot mai multe facultăți resimt deficit de studenți în aceste domenii.

„Pe partea de astronomie, elevii pot face simulări, mai mult pe partea digitală, care permit 'aducerea cerului' în sala de clasă, dar sunt şi aparaturi clasice, telescoape, cu care copiii se pot familiariza. Sprijinul ştiinţific l-am primit de la prorectorul UVT, Mădălin Bunoiu, de la Facultatea de fizică a UVT, în alegerea aparaturii şi a echipamentelor necesare. Şi profesorii sunt deschişi. Din păcate, tot mai puţini absolvenţi de facultăţi se îndreaptă spre meseria de profesori de fizică sau de chimie. Sunt destul de puţini profesori în domeniu, dar noi suntem nişte favorizaţi. Avem colegi de foarte bună calitate la aceste discipline, dar toate studiile ne arată că uşor, uşor tinerii din ziua de astăzi se îndepărtează de studiul ştiinţelor exacte. Ne dorim să îi facem să înţeleagă că aceste discipline, ştiinţele exacte fac parte din viaţa noastră, iar un parcurs universitar în aceste domenii i-ar ajuta în ceea ce priveşte evoluţia lor pe piaţa muncii, nu doar în Timişoara sau România, ci de oriunde”, a explicat Sorin Ionescu.

Prorectorul UVT, Mădălin Bunoiu, consideră că iniţiativa CNB este un gest care arată că încă există în şcoala românească oameni care cred cu adevărat în puterea ştiinţei şi în educaţia bazată pe cunoaştere, nu doar pe memorare.

Fizicianul UVT a declarat că a întâlnit mulţi tineri care au terminat liceul fără să fi văzut vreodată un experiment de fizică, fără să fi observat o reacţie chimică sau să fi privit printr-un telescop.

„Este o acţiune mai mult decât binevenită, care demonstrează că lucrurile se pot schimba atunci când există viziune, curaj şi parteneriate autentice între şcolile din învăţământul preuniversitar şi universitate. De prea mult timp, învăţământul preuniversitar din România trăieşte o criză profundă în ceea ce priveşte predarea ştiinţelor exacte şi a ştiinţelor naturii. Laboratoarele — acolo unde mai există — sunt adesea relicve ale altor vremuri: slab dotate, nefolosite sau inexistente. Am întâlnit nenumăraţi tineri care ajung să termine liceul fără să fi văzut vreodată un experiment de fizică, fără să fi observat o reacţie chimică sau să fi privit printr-un telescop. Cum putem vorbi despre înţelegerea lumii dacă elevii nu au niciodată ocazia să o observe direct?”, arată profesorul Mădălin Bunoiu.

Prorectorul UVT subliniază că științele exacte nu sunt doar materii de școală, ci limbajul prin care omenirea își explică universul și își proiectează viitorul.

Fizica, matematica, chimia, biologia și astronomia exprimă aceeași curiozitate de bază, și anume dorința de a înțelege de ce și cum se petrec lucrurile.

UVT semnalează criza în predarea științelor

În plan cotidian, tot ce ne înconjoară, de la tehnologia pe care o folosim la soluțiile pentru crizele globale, poartă amprenta cunoașterii științifice.

„O societate fără cultură ştiinţifică solidă devine vulnerabilă la manipulare, pseudo-ştiinţă şi stagnare. De aceea, consider că iniţiativele, precum cea de la Colegiul Naţional Bănăţean, sunt esenţiale. Într-un sistem care, din păcate, nu mai investeşte suficient în infrastructura educaţională, fiecare astfel de gest contează enorm. Felicit conducerea şcolii şi, în mod special, pe domnul director Sorin Ionescu, pentru curajul şi determinarea de a crea un spaţiu modern dedicat astronomiei. Este un exemplu de leadership educaţional care merită urmat. Mă bucură şi faptul că pentru realizarea acestui laborator s-a apelat la expertiza colegilor mei de la Facultatea de Fizică a UVT, în special la colegul meu Florin Secoşan, care de ani buni coordonează activitatea Planetariului UVT şi cercurile de astronomie şi astrofizică pentru elevi. Astfel de colaborări între mediul universitar şi cel preuniversitar sunt cheia pentru formarea unei generaţii care să nu se teamă de ştiinţă, ci să o îmbrăţişeze”, a adăugat fizicianul.

Prorectorul UVT a subliniat că astronomia are un rol aparte în educaţie, pentru că îi învaţă pe tineri care este rolul şi locul nostru în acest univers şi, în acelaşi timp, curajul de a întreba şi de a descoperi.

„Concursurile de astronomie şi astrofizică pentru liceeni, la care participă tot mai mulţi elevi din România, sunt exemple clare de cum pasiunea se poate transforma în performanţă. Sper ca laboratorul de astronomie al Colegiului Naţional Bănăţean să fie mai mult decât o sală de clasă — un semn că ştiinţa are din nou un loc viu în şcoală. Sper ca această iniţiativă să inspire şi alte instituţii să urmeze acelaşi drum. Pentru că numai prin ştiinţă putem construi o educaţie care să formeze nu doar absolvenţi, ci cetăţeni liberi, capabili să gândească şi să înţeleagă lumea în care trăiesc. Readuc în atenţie proiectul educaţional propus judeţului Timiş de către singurul român ajuns în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu”, încheie Mădălin Bunoiu.

În urmă cu aproape zece ani, Dumitru Prunariu a donat Consiliului Județean Timiș un teren al bunicilor, în satul Groși, pentru amenajarea unui centru spațial.

Autoritățile locale vizau construirea unui centru educativ în care copiii să poată învăța despre spațiul cosmic.

Recent, însă, autoritățile județene au precizat că valoarea investiției la Groși s-ar ridica la aproape 30 de milioane de lei, o sumă considerată prea mare pentru o zonă atât de izolată.

Citește și: Proiectul „Antipa Acoustic” aduce sistem audio performant și aplicație web interactivă la Muzeul Antipa din Capitală