Ultima expoziţie temporară a sezonului de la Art Safari dezvăluie comoara din inima Transilvaniei.

"Aurul de la Brukenthal" este expus în premieră la Bucureşti, în perioada 27 iunie-28 iulie.

Muzeul sibian aduce în Capitală o colecţie extraordinară de piese preistorice, romane şi medievale din aur, argint aurit şi pietre preţioase, bijuterii şi obiecte de cult realizate de meşteri aurari sibieni, ce strălucesc prin complexitatea tehnicilor şi frumuseţea motivelor decorative.

Muzeul Naţional Brukenthal şi-a format, de-a lungul vremii, un adevărat tezaur din aur şi metale preţioase, de autor şi pentru criterii ce ţin de raritate şi estetism - argintărie liturgică şi uzuală, obiecte de podoabă şi bijuterii. Nucleul acestei colecţii l-a constituit cabinetul de numismatică al Baronului Samuel von Brukenthal, amenajat în palatul său din Piaţa Mare, căruia i se făcea reclamă într-un ghid al Sibiului din anul 1790. În prezent, ca reper de dimensiuni, doar colecţia sa de numismatică, între care multe piese din metal preţios, a ajuns la formidabila sumă de peste 67.000 piese, potrivit reprezentanților Art Safari.

În paralel, colecţia de orfevrărie ('Tezaur') s-a format şi îmbogăţit, prin donaţii sau achiziţii de la bisericile evanghelice, bresle, bijutieri-colecţionari, proprietari privaţi sau descoperiri arheologice. Cea mai importantă parte a Tezaurului este colecţia de argintărie liturgică - una dintre cele mai bogate şi valoroase din Europa Centrală şi de Est-, majoritatea pieselor fiind opere ale meşterilor argintari sibieni, considerate capodopere ale artei prelucrării metalelor preţioase în Transilvania şi, totodată, ca valoare de piaţă, printre cele mai valoroase din întreaga Europa.

O monedă de la Brukenthal, în atenţia cercetătorilor britanici

Expoziţia 'Aurul de la Brukenthal', curatoriată de Alexandru Constantin Chituţă, managerul Muzeului Naţional Brukenthal, aduce în premieră la Bucureşti lucrări din din tezaurul Muzeului de Istorie Casa Altemberger al Muzeului Naţional Brukenthal. Vor fi expuse la Art Safari piese preistorice din aur, piese romane (bijuterii şi monede), piese medievale timpurii (sec. VI-VII), monede de aur bătute la Sibiu, inele cu gemă, podoabe săseşti şi obiecte de cult realizate de breasla aurarilor din Sibiu, una dintre cele mai celebre din Europa.

Printre piesele de excepţie expuse se numără 'Crucea relicvar de la Cisnădie' din jurul anului 1440 (cea mai spectaculoasă piesă de argintărie de cult transilvăneană realizată la comanda bisericii romano-catolice din Cisnădie), 'Potirul din nucă de cocos' din 1650, 'Cupa din corn de rinocer' din 1694, 'Paharul de fecioară' din sec. XVII, 'Cana cu capac' realizată de marele meşterul Sebastian Hann în 1682, 'Paftaua de tip Marienheftel cu Fecioara Maria', din sec. XVI, moneda Sponsianus (o monedă rară cercetată de University College London; britanicii susţin că un împărat denumit Sponsian ar fi condus Dacia romană; ei au ajuns la această concluzie analizând moneda care provine dintr-un tezaur descoperit în Transvilania în 1713.) şi alte numeroase piese.

Tezaurul Muzeului Naţional Brukenthal, cu peste 2.000 de piese, reprezintă o comoară inestimabilă a istoriei prelucrării metalelor preţioase în Transilvania, după cum afirmă managerul Muzeului Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă, curatorul expoziţiei: 'Colaboarea cu Art Safari continuă, iar anul acesta vom aduce în premieră la Bucureşti piese din tezaurul istoric, unic şi extrem de valoros al Muzeului de Istorie Casa Altemberger din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal. Sunt piese spectaculoase realizate printr-o complexitate de tehnici şi motive decorative decorate cu pietre preţioase: diamante, perle naturale, rubine etc.'.

Aurarii sibieni, faimoşi în toată lumea

Atestat documentar încă din anul 1191, Sibiu a fost în epoca medievală unul dintre cele mai importante oraşe din Europa Centrală şi de Est. Bresla aurarilor din Sibiu a avut parte de o istorie îndelungată şi înfloritoare, oraşul devenind unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a aurului şi argintului din acea vreme. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, aurarii sibieni ocupau diferite funcţii politico-administrative.

Pe lângă comenzile primite de meşteri pentru obiecte de cult, cererile de executare a unor obiecte de podoabă trebuie să fi fost din ce în ce mai numeroase. Portul orăşenesc săsesc punea mare preţ pe anumite podoabe specifice: ace de păr, paftale, cordoane etc.

În timpul domniei Regelui Matei Corvin, mare iubitor de artă, aurăria şi argintăria sibiană a fost la mare preţ, iar meşteşugul a cunoscut o dezvoltare extraordinară, totodată celebră în Europa. Când regele a venit la Sibiu în fruntea armatei sale pentru a înăbuşi revolta nobilimii, reconcilierea a constat în primul rând în aurărie şi argintărie, abia apoi în mantale lungi de blană, alimente şi alte bunuri.

Faima aurarilor sibieni le-a adus acestora numeroase comenzi din Europa, precum şi de la fraţii peste munţi. Se cunosc varii comenzi ale domnitorilor Ţării Româneşti -precum cele ale lui Constantin Brâncoveanu, pentru care meşterii aurari din Sibiu realizează diferite obiecte. Fascinaţi de somptuoasele piese pe care le executau meşterii sibieni, domnitori români le-au transmis comenzi importante, lucrări de referinţă pentru istoria orfevrăriei Ţărilor Române. Astăzi, numeroase muzee din ţară (prea puţine) şi străinătate (multe) beneficiază de piese de o mare valoare realizate la Sibiu.

Expoziţia "Aurul de la Brukenthal" de la Art Safari este realizată în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal şi a Parohia Evanghelică CA din Sibiu, precum şi cu sprijinul Ministerului Culturii.

Citește și: Tezaurul Olimpic al României, expus la BNR