Social-democrații proeuropeni s-au clasat pe primul loc în urma alegerilor parlamentare cruciale de duminică din România, însă extrema dreaptă a înregistrat o avansare semnificativă, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne publicat la închiderea secțiilor de votare.

PSD, care guvernează în prezent împreună cu PNL, este creditat cu 26% din voturi, devansând celelalte formațiuni.

Cu toate acestea, partidele de extremă dreaptă combinate ajung la un total de 30%, comparativ cu mai puțin de 10% la scrutinul precedent din 2020, cifre ce trebuie interpretate cu precauție până la publicarea rezultatelor parțiale.

Dacă aceste estimări se confirmă, ele prefigurează un Parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern.

Alegerile parlamentare vin la o săptămână după succesul surprinzător al candidatului de extremă dreaptă Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor, un rezultat care a stârnit îngrijorări în vestul Europei cu privire la poziționarea strategică a acestui stat vecin cu Ucraina, membru al UE și al NATO.

„Românii au transmis un semnal important clasei politice”, a declarat premierul social-democrat Marcel Ciolacu, eliminat duminica trecută din cursa prezidențială, anume "continuarea drumului european", „dar și protejarea identității și valorilor noastre naționale”.

Îngrijorări ale alegătorilor

În timpul zilei, mai mulți alegători și-au exprimat temerile că România s-ar putea îndepărta de Uniunea Europeană.

„Ca persoană care a trăit puțin sub comunism și își amintește încă de acea perioadă, iar apoi a beneficiat de deschiderea UE, nu pot imagina o altă opțiune decât Uniunea Europeană și NATO”, a spus Dorina Burcea, o femeie de 41 de ani.

Prezența la vot a fost de 52%, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

„O nouă eră”

Extrema dreaptă, împărțită între mai multe formațiuni care împărtășesc opoziția față de sprijinul acordat Kievului și promovează „valorile creștine,” a salutat rezultatele.

„Astăzi, poporul român a votat pentru forțele suveraniste,” a declarat liderul AUR, George Simion, care a obținut aproape 14% în alegerile prezidențiale. „Este începutul unei noi ere în care românii își recuperează dreptul de a decide propriul destin.”

În același spectru politic, SOS România, condus de Diana Șoșoacă, și noul Partid al Oamnilor Tineri (POT) sunt creditate fiecare cu peste 5% și ar putea intra în Parlament.

De la căderea comunismului în 1989, România nu a mai cunoscut o astfel de ascensiune a extremei drepte, alimentată de nemulțumirile economice și războiul de la graniță.

Influență rusă și contestarea alegerilor

Alegerile parlamentare din România s-au desfășurat într-un climat tensionat, după ce justiția a ordonat renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale pe fondul suspiciunilor privind integritatea scrutinului.

Autoritățile au pus sub semnul întrebării influența rusă în actualul context regional și rolul platformei TikTok, determinând Curtea Constituțională să dispună renumărarea, proces încă în desfășurare.

Dacă scrutinul nu va fi anulat, turul secund al prezidențialelor va avea loc pe 8 decembrie.

În acest context, liderul AUR a acuzat partidele tradiționale că încearcă „cu disperare să se agațe de putere”. „Nu ascultă vocea românilor și vor să rejudece jocul pentru a obține rezultatele dorite”, insistă George Simion.

Coordonatorul Expert Forum, Septimius Pârvu, a declarat că această decizie „subminează încrederea” în instituții și „alimentează” votul de extremă dreaptă.

Administrația de la Washington a intervenit în dezbatere, exprimându-și speranța că nicio decizie între cele două tururi nu va „păta” reputația solidă a României ca partener democratic de încredere, potrivit unei declarații a ambasadoarei SUA la București, Kathleen Kavalec.

Citește și: Parlamentul, unica autoritate legiuitoare a țării