AFP: Extrema dreaptă din România speră să își confirme ascensiunea la alegerile legislative
După trei decenii de viață politică dominată de două mari partide, analiștii prognozează un parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern.

Articol de Gabriela Nae, Publicat: 30 Noiembrie 2024, 23:52 • Actualizat: 03 Decembrie 2024, 17:44
Românii votează pentru alegerea Parlamentului, duminică, cu perspectiva unei posibile victorii a extremei drepte, ce ar putea schimba radical strategia acestui stat vecin cu Ucraina, membru al UE și NATO.
În decurs de câteva zile, țara din Europa de Est a fost martora unor răsturnări de situație, de la victoria surprinzătoare a candidatului de extremă dreaptă Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, până la acuzațiile autorităților privind integritatea scrutinului.
Autoritățile au pus sub semnul întrebării influența Rusiei în contextul regional actual și rolul platformei TikTok, ceea ce a dus la decizia Curții Constituționale de a ordona o renumărare a voturilor, proces încă în desfășurare.
În această zi de sărbătoare națională în România, secțiile de votare vor fi deschise până la ora 21:00, iar sondajele la ieșirea de la urne vor fi publicate imediat după închiderea urnelor.
După trei decenii de viață politică dominată de două mari partide, analiștii prognozează un parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern.
Extrema dreaptă, divizată între mai multe partide unite de opoziția față de sprijinul acordat Ucrainei, este creditată cu peste 30% din intențiile de vot.
O alegere „existențială”
De la căderea comunismului în 1989, România nu a mai cunoscut o asemenea ascensiune, însă nemulțumirea celor 19 milioane de locuitori față de dificultățile economice și războiul de la graniță este mocnită.
Economist în vârstă de 45 de ani, George Sorin a decis să voteze pentru un partid naționalist. Actualul Parlament „nu a făcut decât să servească interesele Ucrainei, aprobând o serie de ajutoare fără nicio explicație”, ignorând „interesele României”, spune el, criticând și „servilismul” față de Bruxelles.
Mai multe formațiuni politice din această zonă sunt prezente: AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), al cărui candidat George Simion a obținut aproape 14% la prezidențiale, dar și SOS România, condus de Diana Șoșoacă, o candidată favorabilă Kremlinului.
Un nou partid, POT (Partidul Oamenilor Tineri), a apărut în urma surprizei Georgescu, pe care îl susține, și ar putea depăși pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.
În tabăra proeuropeană, centriștii de la USR speră să câștige capital politic după ce liderul lor, Elena Lasconi, s-a clasat pe locul doi la prezidențiale.
Marii perdanți de duminica trecută, social-democrații și liberalii, aflați la guvernare într-o coaliție, subliniază „experiența” lor pentru a încerca să limiteze pierderile.
Într-un ultim apel, președintele proeuropean în exercițiu Klaus Iohannis a calificat alegerile drept „cruciale pentru direcția României în anii următori”.
Rămânerea „unei țări a libertății”, „a unei națiuni europene moderne” sau „căderea în izolare și întoarcerea la un trecut sumbru” reprezintă „alegerea existențială cu care ne confruntăm”, a avertizat acesta.
Neîncredere
Decizia Curții Constituționale de a renumăra voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale a provocat îngrijorare la București.
„Ceea ce se întâmplă nu mi se pare deloc democratic”, a declarat pentru AFP Gina Vișan, o asistentă medicală de 40 de ani, în timp ce făcea cumpărături la un târg de Crăciun din Capitală.
„Ar trebui să respecte votul nostru. Suntem dezamăgiți, dar obișnuiți cu acest tip de comportament”, a adăugat ea, exprimând neîncrederea față de partidele tradiționale, percepute drept corupte.
Pentru Septimius Pârvu, coordonator al grupului de reflecție Expert Forum (EFOR), această decizie „subminează încrederea” în instituții și „alimentează” votul pentru extrema dreaptă.
Statele Unite ale Americii s-au implicat, de asemenea, în dezbatere, exprimându-și speranța că nicio decizie între cele două tururi nu va „pune în pericol credibilitatea procesului electoral” sau „păta” „solida reputație a României ca partener democratic de încredere”, potrivit unei declarații a ambasadoarei americane la București, Kathleen Kavalec.