Secțiile de votare s-au închis duminică în Ungaria, după o zi marcată de o prezență record la urne, în care alegătorii au fost chemați să decidă între acordarea unui al cincilea mandat consecutiv premierului naționalist Viktor Orban sau alegerea unei alternanțe prin conservatorul pro-european Peter Magyar.

Rata de prezență la urne, încă provizorie, a ajuns la 77,80% la ora 18:30 (16:30 GMT), depășind precedentul record de 70,5% stabilit la alegerile din 2002, potrivit comisiei electorale.

Rezultatul scrutinului este urmărit cu atenție în numeroase capitale din lume, în special în Europa și în Statele Unite.

Jurnaliștii AFP au observat cozi la numeroase secții de votare, iar creșterea participării a fost mai pronunțată în orașele de dimensiuni medii și în rândul tinerilor, considerați mai favorabili lui Peter Magyar, potrivit analiștilor.

Nu sunt prevăzute exit-poll-uri, însă un sondaj realizat de centrul de analiză 21 Research Centre indică faptul că partidul Tisza ar obține 55% din voturi, față de 38% pentru Fidesz, formațiunea lui Viktor Orban.

Sondajele institutelor independente indică o victorie clară pentru Peter Magyar, care în doar doi ani a reușit să construiască o mișcare de opoziție capabilă să rivalizeze cu premierul, a cărui popularitate a scăzut în paralel cu stagnarea economică a țării, considerată cea mai coruptă din Uniunea Europeană potrivit Transparency International.

După ce a votat dimineața la Budapesta, Magyar, în vârstă de 45 de ani, a făcut apel la mobilizare pentru aceste „alegeri decisive”.

„Alegem între Est și Vest, între propagandă și o dezbatere publică onestă, între corupție și o viață publică integră (...)”, a spus el, adăugând ulterior: „în această seară, coșmarul trăit în ultimii ani se va încheia”.

De cealaltă parte, instituțiile apropiate puterii estimează o victorie a coaliției Fidesz-KDNP, condusă de Viktor Orban, care în 16 ani de guvernare a modelat sistemul electoral în favoarea sa.

„Ungaria asediată”

„Sunt aici să câștig”, a declarat Orban după ce a votat, evocând relațiile sale internaționale „de la Statele Unite la China, trecând prin Rusia și lumea turcică” și criticând din nou Bruxelles-ul, pe care îl acuză că vrea să priveze Ungaria de „suveranitatea” sa.

La ieșirea din secția de vot, el a fost întâmpinat de câțiva protestatari, printre care Eniko Toth, 32 de ani, care afișa un bilet de avion fictiv: „Am tipărit o carte de îmbarcare pentru premierul spre Moscova. Dacă pierde în această seară, poate merge la Moscova”, a declarat aceasta pentru AFP.

În schimb, Maria Toth, casnică de 31 de ani, se teme pentru viitorul copiilor săi în cazul unei înfrângeri a lui Orban: „Am impresia că Ungaria este asediată din toate părțile și că mari puteri, precum Bruxelles-ul, încearcă să ne dicteze modul de viață”, a spus ea.

În vârstă de 62 de ani, premierul ungar a beneficiat de sprijinul ferm al președintelui american Donald Trump.

Vicepreședintele său, JD Vance, s-a aflat la Budapesta în această săptămână pentru a-i susține candidatura și a critica „birocrații de la Bruxelles”. Trump însuși a transmis mai multe mesaje de susținere, promițând să pună „puterea economică” a SUA în slujba „prietenului” său, cu o agendă anti-imigrație similară.

Liderul ungar, care a transformat țara sa de 9,5 milioane de locuitori într-un model de „democrație iliberală”, este considerat un exemplu de numeroase mișcări de extremă dreapta din lume. El este, de asemenea, apropiat de președintele rus Vladimir Putin și a criticat frecvent sancțiunile UE împotriva Rusiei după invazia Ucrainei din 2022.

Corupție și stagnare economică

Uniunea Europeană, din care Ungaria face parte din 2004, a blocat miliarde de euro din fonduri, acuzând guvernul că subminează statul de drept.

În campanie, Orban a promis să continue acțiunile împotriva „organizațiilor false ale societății civile, jurnaliștilor vânduți, judecătorilor (și) politicienilor”.

Dacă va câștiga, „acest lucru va însemna clar (...) o alunecare spre autoritarism”, estimează Andrea Szabo, de la Centrul de Științe Sociale al Universității ELTE.

Orbán s-a prezentat și ca un scut împotriva Ucrainei, pe care o acuză că ar vrea să atragă Ungaria în război. Însă, potrivit analiștilor, pe fondul stagnării economice și al unei corupții tot mai evidente, acest argument nu a convins suficient alegătorii.

Primele rezultate parțiale sunt așteptate la scurt timp după închiderea urnelor. Totuși, în cazul unui rezultat strâns, câștigătorul ar putea fi cunoscut abia săptămâna viitoare.

Opoziția se teme că Orban nu va recunoaște rezultatul alegerilor, iar acuzații de ingerință rusă și de cumpărare masivă de voturi de către Fidesz au apărut deja.

La rândul său, liderul naționalist a acuzat partidul Tisza că „conspiră cu servicii de informații străine” pentru a manipula rezultatele, iar formațiunea sa a difuzat mesaje alarmiste pe parcursul zilei, susținând că Magyar pregătește „un război civil”.

„Voința poporului trebuie întotdeauna respectată”, a declarat Orban duminică dimineață.

În total, 7,5 milioane de alegători din țară, precum și alți aproximativ 500.000 înregistrați în străinătate, au fost chemați la urne pentru a alege între cinci partide.