Viitorul politic al României rămâne incert luni, după alegerile care au dus la un Parlament fragmentat și o ascensiune a extremei drepte, cu doar o săptămână înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Scrutinul pentru funcția supremă în stat se află încă în așteptarea unei decizii judecătorești.

Deși Partidul Social Democrat (PSD) a obținut cele mai multe voturi duminică, rezultatul este de doar 22%.

Imediat în urma sa, partidul de extremă dreapta AUR a câștigat 18%. Formațiunea conduce un bloc naționalist format din trei partide care, împreună, ajung la aproape 32% – de peste trei ori mai mult decât scorul obținut de AUR la alegerile din 2020, când a concurat singur.

Niciodată, de la căderea comunismului în 1989, România nu a experimentat o astfel de ascensiune, alimentată de nemulțumirile unei mari părți din cei 19 milioane de locuitori față de dificultățile economice, războiul din Ucraina și o clasă politică tradițională percepută drept arogantă și deconectată de realitate.

„Următoarea Adunare va fi extrem de fragmentată, fără un partid dominant”, rezumă pentru AFP Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich.

Rolul cheie al președintelui

„Chiar și PSD va trebui să guverneze alături de cel puțin alte două partide”, ceea ce prefigurează „multă instabilitate pe termen scurt și mediu”, consideră Marius Ghincea.

În cadrul blocului de extremă dreapta, alături de AUR, partidele SOS România, condus de Diana Șoșoacă, o candidată favorabilă Kremlinului, și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care intră pentru prima dată în Parlament, sunt unite în opoziția lor față de sprijinul acordat Kievului, pledând pentru „pace” și apărarea „valorilor creștine”.

Totuși, aceste partide sunt „divizate intern” și nu au suficientă putere pentru a guverna fără alte alianțe.

Mai mulți lideri politici au făcut apeluri pentru formarea unui „guvern de unitate națională”, care să aibă o orientare clar proeuropeană.

Decizia va depinde, însă, de „cine va fi noul șef al statului, deoarece acesta are controlul asupra numirii prim-ministrului”, subliniază Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Semn divin”

Lucrurile sunt foarte incerte înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică.

Călin Georgescu, candidatul de extremă dreapta, care a apărut brusc în prim-planul scenei politice, îngrijorează Occidentul în legătură cu viitorul României, vecină a Ucrainei și membră a UE și NATO.

Siveranistul o va înfrunta pe Elena Lasconi, șefa centriștilor din USR, care au obținut 12,4% la legislative.

„Mult va depinde acum de Partidul Social Democrat, care nu și-a exprimat clar susținerea pentru această candidată”, consideră Sergiu Miscoiu.

Succesul lui Călin Georgescu, un antivaccinist de 62 de ani și admirator al președintelui rus Vladimir Putin, a declanșat proteste, în special în rândul tinerilor.

„În climatul actual, nu cred că ne putem permite să nu votăm, mai ales având în vedere valul extremist care ne-a cuprins”, spune Ilinca Chifane, o tânără de 22 de ani, care nu este însă „surprinsă” de rezultate, dată fiind creșterea naționalismului în Europa.

Totul ar putea lua însă o întorsătură neașteptată, în funcție de decizia Curții Constituționale.

Luni seară, aceasta analizează o cerere de anulare a primului tur, ceea ce ar provoca o repetare pe 15 decembrie, cu turul doi programat pentru 29 decembrie.

Judecătorii CCR au cerut deja o renumărare a voturilor, pe fondul suspiciunilor legate de integritatea scrutinului.

Autoritățile române au acuzat influența rusă și rolul platformei TikTok, despre care se spune că l-a favorizat pe Călin Georgescu, a cărui campanie a devenit virală pe rețeaua socială.

Deținută de compania chineză ByteDance, platforma TikTok a negat „categoric” aceste acuzații.

Citește și: Parlamentul, unica autoritate legiuitoare a țării