AFP: Un duel prezidențial ca un referendum asupra viitorului european al României
În fața candidatului naționalist Călin Georgescu, fost înalt funcționar de 62 de ani, care a surprins pe toată lumea terminând pe primul loc în primul tur, se află Elena Lasconi, primăriță de centru-dreapta al unui mic oraș, cu 10 ani mai tânără decât adversarul său.

Articol de Gabriela Nae, Publicat: 05 Decembrie 2024, 07:07 • Actualizat: 12 Decembrie 2024, 08:31
Menținerea pe traseul proeuropean sau un salt în necunoscut: duminică, românii și-ar putea alege primul lor președinte de extremă dreaptă.
Potrivit France Presse, rezultatul scrutinului s-ar putea dovedi crucial pentru viitorul acestui stat membru al UE și al NATO, vecin cu Ucraina.
În fața candidatului naționalist Călin Georgescu, fost înalt funcționar de 62 de ani, care a surprins pe toată lumea terminând pe primul loc în primul tur, se află Elena Lasconi, primăriță de centru-dreapta al unui mic oraș, cu 10 ani mai tânără decât adversarul său.
Pentru a încerca să răstoarne cifrele sondajelor, această jurnalistă devenită politiciană, care a mers să se roage la mănăstire pentru „democrație”, a subliniat importanța scrutinului.
„Este o luptă existențială”, spune Elena Lasconi, „o confruntare” între cei care vor să „păstreze tânăra democrație românească”, născută din revoluția din 1989, și cei care vor să „revină în sfera de influență a Rusiei”.
Un context turbulent
România a traversat o perioadă tulbure, marcată de alegeri, renumărări, temeri de anulare a scrutinului, acuzații de ingerință rusă și suspiciuni privind tratamentul inegal al candidaților pe TikTok, rețeaua favorită a lui Călin Georgescu.
Miercuri, în urma declasificării unor documente care semnalau rolul platformei în campania electorală, premierul social-democrat Marcel Ciolacu și-a exprimat sprijinul pentru Elena Lasconi, adăugându-se celui deja declarat de liberali.
Totuși, nu este sigur că acest lucru va fi suficient.
Sondajele realizate înainte de acest anunț o plasau pe Lasconi la 42%, mult în urma rivalului său (58%), estimări care ar trebui tratate cu prudență.
"Pe harta lumii"
Acuzat de detractori că este prorus, Călin Georgescu evită acum să răspundă la întrebări despre viziunea sa asupra lui Vladimir Putin, față de care și-a exprimat anterior admirația.
Critic al UE și NATO, candidatul spune că nu dorește ieșirea din aceste structuri, dar vrea „repoziționarea României pe harta lumii” și se opune sprijinului militar pentru Ucraina, inspirându-se, spune el, din idolul său Donald Trump.
În această țară, una dintre cele mai sărace din UE, discursul său naționalist cu accente mistice a avut succes pe rețelele sociale.
Însă Călin Georgescu provoacă îngrijorare pe continent.
Teama este că acest stat, devenit strategic odată cu începutul războiului din Ucraina, ar putea să se alinieze blocului de dreapta dură și să submineze unitatea europeană în fața Rusiei.
„Turul doi este perceput ca un referendum privind orientarea viitoare a politicii externe a țării”, analizează pentru AFP politologul Marius Ghincea de la ETH Zurich.
Dacă România este astăzi „un stat fiabil și previzibil pentru Occidentul liberal, o victorie a lui Călin Georgescu ar alinia țara cu Ungaria și Slovacia”, ai căror lideri, Viktor Orban și Robert Fico, „caută să limiteze influența supranațională a Uniunii Europene”.
„Uniune națională”
Scrutinul este urmărit îndeaproape la Bruxelles, dar și în Republica Moldova vecină, unde președinta Maia Sandu, deținătoare a unui pașaport românesc, a trimis un mesaj video în care îndeamnă la vot pentru „o Românie puternică, europeană și liberă”.
În Georgia, unde protestele se succed, șefa de stat prooccidentală Salomé Zourabichvili i-a transmis încurajări Elenei Lasconi.
Președintele României are un rol în mare parte protocolar, dar exercită o influență morală importantă și joacă un rol cheie în politica externă. De asemenea, are un cuvânt esențial în formarea guvernului, complicată de o adunare națională fragmentată, fără o majoritate clară în urma alegerilor legislative de duminica trecută.
România pare divizată. Deși Partidul Social Democrat este prima forță în Parlament, extrema dreaptă a obținut o treime din voturi.
Niciodată de la căderea comunismului, România nu a cunoscut o astfel de ascensiune, alimentată de nemulțumirea unei mari părți a celor 19 milioane de locuitori față de dificultățile economice, războiul de la graniță și o clasă politică tradițională percepută ca arogantă și deconectată.
Într-un apel comun lansat miercuri seara, 4 partide pro-UE, care reunesc o majoritate absolută în Parlament, au semnat un acord pentru formarea unui viitor guvern de „uniune națională”, îndemnând cetățenii să respingă, duminică, „izolaționismul, extremismul și populismul”.
Citește și: Robert F. Kennedy Jr neagă orice legătură cu prezidențiabilul Călin Georgescu (Euronews)