Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS) recomandă evaluarea seismică a locuinței pentru a afla nivelul de siguranță a acesteia și realizarea unui plan de evacuare în cazul unui cutremur, bazat pe informații din surse avizate.

„Cutremurul nu este ceva ce sperie doar locuitorii Bucureştiului, ci mai multe zone din ţară. De exemplu întregul fond construit extracarpatic prezintă condiţii de hazard seismic semnificative, însă cu o educare şi antrenare a oamenilor despre cum să acţioneze corespunzător efectele unui seism pot fi minimizate, mai ales din perspectiva pierderii de vieţi omeneşti.

În România, există mai multe provocări, inclusiv resurse financiare limitate şi blocaje birocratice, conştientizare şi educaţie insuficientă în ceea ce priveşte prevenţia în caz de seism, atât în rândul populaţiei cât şi la nivelul autorităţilor competente”, se arată într-o analiză realizată de AICPS privind siguranţa clădirilor din România în cazul unui cutremur, citată de Agepres.

AICPS militează pentru o educare a oamenilor în direcția prevenției, iar primele două recomandări sunt realizarea, cu ajutorul unor specialiști, a unei evaluări seismice a locuinței și crearea unui plan de evacure în caz de urgență.

Asigurări în aplicarea măsurilor

Reprezentanţii AICPS susţin că deşi exista diverse instrumente normative care vin în sprijinul ierarhizării vulnerabilităţii seismice a clădirilor, inclusiv metode de evaluare rapidă, precum şi bugete pentru consolidări, raportul dintre clădiri reabilitate energetic şi clădiri consolidate seismic este de 100 de clădiri anvelopate la una consolidată.

„Expertizarea şi mentenanţa clădirilor ar trebui să fie efectuate periodic, de obicei la intervale de 1-5 ani”

„În prezent există reglementări care cer proprietarilor de clădiri să efectueze expertize periodice pentru evaluarea riscului seismic şi să consolideze clădirile, dacă este necesar. Autorităţile locale monitorizează aplicarea acestor reguli, iar guvernul oferă uneori sprijin financiar pentru aceste activităţi.

Totuşi, există încă provocări în asigurarea aplicării eficiente a acestor măsuri şi în sensibilizarea publicului cu privire la importanţa securităţii seismice. Expertizarea şi mentenanţa clădirilor ar trebui să fie efectuate periodic, de obicei la intervale de 1-5 ani, în funcţie de vârsta, tipul şi starea clădirii. Inclusiv pentru clădirile noi, urmărirea în timp are un caracter continuu, conform şi cu reglementările tehnice în vigoare.

În acelaşi timp exista diverse instrumente normative care vin în sprijinul ierarhizării vulnerabilităţii seismice a clădirilor, inclusiv metode de evaluare rapidă, precum şi bugete pentru consolidări. Din păcate însă raportul dintre clădiri reabilitate energetic (anvelopate) şi clădiri consolidate seismic este 100 de clădiri anvelopate la una consolidată”, se menţionează în analiza AICPS.

5 mituri legate de cutremur

Directorii Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri demontează în analiză și cele mai răspândite 5 mituri când vine vorba despre cutremur.

Primul dintre acestea: „Stând sub grindă vei fi în siguranţă” este fals, susţin reprezentanţii AICPS.

„Acesta era aplicabil clădirilor vechi pe vremea când plăcile erau din lemn, acum sunt din beton, iar grinzile vor pârâi şi se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate de ingineri astfel încât energia indusă de acţiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte mici ale construcţiei. Scopul nu este să crape ceva major ci să fie mici chestii de reparat cât mai uşor în diverse puncte ale construcţiilor”, menţionează specialiştii.

„A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă şi la următorul” este de asemenea fals în opinia AICPS, pentru că o structură după o acţiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistenţa iniţială proiectată.

„Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură” este un alt mit demontat de specialişti.

„De regulă, construcţiile sunt proiectate astfel încât vor avea anumite degradări în cazul unui cutremur de intensitate mare, indiferent de sistemul structural... chiar şi cele din beton armat vor suferi avarii. În funcţie de intensitatea mişcărilor seismice, pot apărea degradări, care se vor manifesta prin fisurarea/crăparea elementelor structurale în secţiunile critice”, afirmă inginerii constructori proiectanţi de structuri.

Fals este şi mitul „Clădirea mea este rezistentă, nu se mişcă la cutremur”, deoarece sub efectul unui cutremur, toate clădirile din aria de influenţă a epicentrului vor efectua mişcări de vibraţie.

Clădirile sunt proiectate să se mişte la cutremur astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale.

Nu în ultimul rând, şi în ceea ce priveşte mitul „Clădirile noi sunt proiectate să facă faţă unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii”, specialiştii spun că şi acesta este fals, argumentând că nu ar fi eficientă o astfel de construcţie pentru ca ar avea cost extrem de ridicat.

Citește și: Cursuri de pregătire în caz de cutremur, în peste 20 de școli din București