Publicația Politico caută să explice rezultatul surprinzător al primului tur prezidențial din România.

Candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu a obținut peste 2,1 milioane de voturi în scrutinul de duminică, folosindu-se de o campanie virală pe TikTok și cu un discurs axat pe ideea de a face România mai suverană.

Totuși, este clar că acesta a beneficiat și de un val de nemulțumire împotriva partidelor tradiționale, notează publicația electronică americană.

Țara se confruntă cu un declin demografic prelungit, milioane de tineri români plecând în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în străinătate. Cei care rămân se luptă cu o criză a costului vieții, riscul sărăciei extreme și servicii publice de slabă calitate, care subminează încrederea în sistem.

Electoratul va reveni la urne duminică pentru a alege noul parlament.

Pe 8 decembrie, teoretic este programat al doilea tur prezidențial.

Exodul "creierelor"

România pierde încet, dar sigur, forța de muncă calificată. De la sfârșitul regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, în 1989, milioane de oameni au părăsit țara. Val de plecări a fost facilitat și de aderarea României la UE. Drept urmare, combinat cu o rată scăzută a natalității, populația țării a scăzut cu peste 4 milioane pe persoane între 1990 și 2023.

Potrivit Băncii Mondiale, aproape 20% din forța de muncă a României — peste 2 milioane de persoane — a plecat în căutarea unor oportunități mai bune în ultimii 10-15 ani, iar multe dintre acestea nu s-au mai întors.

"Societatea românească îmbătrânește și suferă unul dintre cele mai severe exoduri de creiere la nivel global", concluzionează un raport al BM.

Deficiențele de integrare a absolvenților pe piața muncii

Pe măsură ce persoanele care părăsesc România sunt, de obicei, mai educate, companiile din țară se confruntă cu dificultăți în găsirea muncitorilor calificați pentru a ocupa posturile vacante.

România este membrul UE cu cel mai mic procent de tineri cu studii universitare.

De asemenea, țara deține recordul nedorit pentru cea mai mare proporție de NEET-uri — tineri între 15 și 29 de ani care nu sunt înscriși la școală, nu lucrează și nu urmează formare profesională.

Deși rata șomajului în România este sub media UE, aceasta ascunde realitatea unei piețe a muncii stagnante. Aproape o treime din populația aptă de muncă este inactivă din punct de vedere economic.

Femeile, persoanele cu venituri mici și cele cu un nivel scăzut de educație sunt mai predispuse să fie în afara pieței muncii sau angajate în economia informală, unde salariile sunt mici și lipsesc protecțiile sociale.

România este, de asemenea, în urmă față de celelalte state membre ale UE în ceea ce privește investițiile în educație și programele dedicate pieței muncii, potrivit Eurostat.

Criza costului vieții

Asemenea altor state din UE, România se confruntă cu o criză prelungită a costului vieții, agravată de pandemia de Covid și de războiul din Ucraina.

Prețurile din România au crescut mai rapid decât media UE, iar alimentele sunt acum cu peste 50% mai scumpe decât înainte de pandemie.

Diete sănătoase au devenit mai costisitoare, iar un procent tot mai mare din populație raportează că nu își poate permite mese nutritive.

Sărăcia și inegalitatea

Deși aderarea la UE a adus beneficii importante, România rămâne unul dintre cele mai sărace state membre.

Un set amplu de reforme, care a inclus creșterea salariului minim și reformarea sistemului de pensii, a permis României să facă progrese rapide în reducerea sărăciei în ultimul deceniu.

Totuși, rețeaua de siguranță socială a țării rămâne mai slabă decât în majoritatea țărilor UE, lăsând grupurile vulnerabile — inclusiv comunitatea romă, șomerii și pensionarii — expuse riscului de sărăcie.

București versus restul țării

Paradoxal, deși România găzduiește unele dintre cele mai sărace regiuni ale UE, Bucureștiul este una dintre cele mai bogate capitale din blocul comunitar.

De la aderarea țării la UE, economia Capitalei a înflorit, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Bucureștiului depășindu-le pe cele de la Paris sau Stockholm.

Cu toate acestea, o analiză a Comisiei Europene din 2023 a semnalat „disparități regionale foarte mari”.

Probleme precum infrastructura de transport inadecvată, capacitatea administrativă slabă și lacunele în educație și competențe îngreunează eforturile de a reduce decalajele față de UE — și în interiorul țării.

Sistemul de sănătate

Speranța de viață în România este mai mică decât media UE. Problemele sistemului de sănătate, subfinanțarea și corupția accentuează provocările.

Între statele comunitare, România alocă cele mai puține fonduri pentru sănătatea cetățenilor.

Corupția

România ocupă locul 63 din 180 de țări în Indexul Percepției Corupției pentru 2023, iar încrederea cetățenilor în sistemul politic este alarmant de scăzută.

Românii și încrederea

La capitolul încredere, pe primele locuri sunt Armata (69%) și cadrele sanitare (62%). În schimb, românii au cea mai mică încredere în Guvern (29%), Parlament (28%) și partide politice (24%).