Urnele de vot s-au deschis duminică, la ora 7:00, pentru alegerile parlamentare.

31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la competiția pentru fotoliile din Parlament.

LIVE TEXT

Ora 19:00

Aproape 9 milioane de români au votat până la ora 19:00, însumând 49,30%.

În continuare județele cu cea mai mare prezență la urne sunt: Harghita (55,75 %), Bihor (53,26 %) și Olt (51,29 %).

La polul opus se află Vaslui(31,93 %), Iași(38,70 %) și Botoșani(39,48 %).

În diaspora, au votat până la ora 19:00 670.623 de persoane.

Ora 18:00

Până la ora 18:00 au votat peste 8.300.000 de români, însumând 46,54%.

În diaspora a fost depășită cifra de 650.000 de votanți.

Ora 17:00

Prezența la ora 17:00 a fost de 42,27%, reprezentând 7.611.560 de votanți.

Cele mai mari prezențe la vot s-au înregistrat în: Harghita (47,18%), Bihor (44,83%) și Olt (44,85%).

La polul opus se află: Vaslui (28,77), Iași (34,06), Caraș-Severin (34,33%).

În diaspora au votat până la această oră 553.673 de persoane.

Ora 16:00

Peste 6.800.000 de români au votat pentru alegerile parlamentare, până la ora 16:00. Prezenţa totală la vot este de 38,10%. În diaspora, au votat până la această oră 497.414 de persoane.

Ora 15:00

Peste 6 milioane de alegători din țară și străinătate s-au prezentat la urne. Prezenţa totală la vot este a trecut de 34%. Până la ora 15.00, prezenţa la nivel naţional se apropei de 32%. În diaspora au votat 425.000 de români, o prezență dublă față de acum 4 ani.

10 dosare penale pentru nereguli electorale

54 de posibile incidente electorale au fost sesizate, până la ora 14.00, în cadrul alegerilor parlamentare, dintre acestea 26 fiind confirmate, 7 - în curs de verificare şi 21 - neconfirmate, anunţă Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, au fost deschise 10 dosare penale.

”De la începerea procesului de vot, au fost sesizate 54 de posibile incidente electorale: 26 sunt confirmate, 7 sunt în curs de verificare şi 21 neconfirmate. Trei sesizări au fost transmise pentru soluţionare Birourilor Electorale competente”, a anunţat, duminică după-amiază, Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.

Polițiștii au aplicat 5 amenzi, în valoare de 15.700 de lei şi 17 avertismente.

Spre exemplu, poliţiştii doljeni fac cercetări după ce membrii unei comisii de votare cu urna specială au înmânat câte două buletine de vot de acelaşi fel către 10 persoane.

Incidente la urne

• Poliţiştii vâlceni fac verificări după ce au fost sesizaţi cu privire la faptul că un bărbat ar transporta alegători la o secţie de votare din comuna Lădeşti, judeţul Vâlcea.
• Poliţiştii din Dolj au întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la fraudă la vot, pe numele unui bărbat care, deşi votase pe lista suplimentară, ar fi încercat să mai voteze o dată pe listă permanentă la o altă secţie de votare.
• Poliţiştii oraşului Amara, jud. Ialomiţa, au fost sesizaţi de o persoană în legătură cu faptul că membrii secţiei de votare la care s-a prezentat nu i-ar fi permis să voteze. Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
• Un bărbat din municipiul Râmnicu Vâlcea a fost amendat cu 2.000 de lei după ce a sunat la 112 pentru a sesiza faptul că la o secţie de votare dintr-o localitate o persoană ar influenţa alegătorii, dar în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că aspectele sesizate nu se confirmă.
• În judeţul Buzău, un cetăţean ar fi postat un mesaj pe o reţea de socializare prin care încerca să influenţeze alegătorii să voteze o anumită listă de candidaţi, în schimbul unor beneficii. Poliţiştii au demarat verificări urmând ca, în funcţie de concluzii, să fie luate măsuri legale.
• Poliţiştii din loc Darabani, jud. Botoşani, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că o femeie, preşedinte al unei secţii de votare, a fost admisă în corpul experţilor electorali în baza unei declaraţii în care susţinea că nu este membru al niciunui partid politic, dar s-a constatat că, de fapt, este consilier local din partea unui partid politic. A fost întocmit dosar penal pentru fals în declaraţii şi uz de fals.
• Un poliţist care însoţea urna mobilă în loc Siliştea, jud Călăraşi, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că unei persoane i-au fost înmânate trei buletine de vot. În acest caz a fost întocmit dosar penal pentru fraudă la vot şi neglijenţă în serviciu.
• Poliţiştii din Municipiul Galaţi au întocmit dosar penal pentru fraudă la vot, după ce un bărbat a primit un buletin de vot pentru Senat şi două pentru Camera Deputaţilor, dar în loc să semnaleze greşeala, a votat pe toate cele 3 buletine”.

Ora 14:00

Peste 5 milioane de români au votat până la acest moment. În țară, prezenţa la urne a urcat la 30%. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era de aproape 17%.

Directoratul pentru Securitate Cibernetică transmite că toate serviciile portatului prezenta.roaep.ro sunt disponibile. DNSC are misiunea de a proteja infrastructurile critice ale statului în spațiul virtual.

Până la orele prânzului, Ministerul de Interne a raportat 5 avertismente și 2 amenzi în valoare de 6.500 de lei pentru contravenții legate de procesul electoral, precum fotografierea buletinului de vot, continuarea propagandei electorale, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, și sfătuirea alegătorului cu cine să voteze.

Premierul Republicii Moldova și-a îndeamnat concetățenii să participe activ la alegerile parlamentare din România. "Astăzi, mai mult ca niciodată, avem nevoie de o Românie puternică şi europeană. În acest context, este important să ne exprimăm voinţa democratică printr-un vot responsabil. Dragi români de pretutindeni, ieşiţi la vot!", a scris Dorin Recean pe Facebook.

Ora 13:30

4,6 milioane de alegători au votat până la ora 13:30 la alegerile parlamentare.

Prezența totală la urne a trecut de 25%.

Ora 13:00

Aproape 3,9 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară. Prezenţa la nivel naţional este 21,52 %, mult mai mare decât la scrutinul din 2020. Până la ora 13:00, prezenţa totală la vot este 21,77.%

În urmă cu 4 ani, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 13,85%. Atunci, aproape 2,52 milioane de alegători se prezentareră la urne în ţară.

Poliţiştii ilfoveni fac cercetări după ce au fost sesizaţi că de la o secţie de votare din Tunari a dispărut o ştampilă de vot. Din acest motiv, procesul electoral a fost suspendat timp de o jumătate de oră.

Ora 12:00

Până la ora 12, au votat peste 3,15 milioane de români. Prezența la vot este de 17,6%

Ministerul Afacerilor Interne anunţă că, până în la acest moment, au fost primite 19 sesizări de posibile incidente electorale în cadrul alegerilor parlamentare, din care opt nu s-au confirmat, trei sunt în curs de verificare, iar una a fost trimisă BEC. Totodată, mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce s-au simţit rău ori s-au accidentat. La Braşov, preşedintele unei secţii de votare a fost lovit în căderea unui obiect de mobilier.

Ora 11:00

Aproape 2 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară, la 4 ore de la deschiderea urnelor. Prezenţa la nivel naţional este 11%, mult mai ridicată 2020.

În străinătate, au votat peste 207.000 de alegători, dintre care 4.343 prin corespondenţă. Prezenţa totală la vot a ajuns 12,3%.

Ora 10:00

La 3 ore de la deschiderea urnelor, peste 1,1 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară. Prezenţa la nivel naţional este 6,84%, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani. În străinătate au votat peste 180.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

Ora 9:00

Preşedinta Uniunii Salvați România i-a îndemnat pe români să iasă la vot. Elena Lasconi a votat, duminică, la o secţie din Câmpulung.

”Am votat cu încrederea că nu ne vom lăsa îngenunchiaţi, că vom rămâne liberi, vom gândi liber! Am votat pentru România pe care o iubesc şi pe care, sunt sigură, că o iubiţi cu toţii (...) Este o zi foarte importantă astăzi pentru că în Parlament se decid legi, avem legi importante. Sunt extrem de importante aceste alegeri şi mă uit, cu îngrijorare, la ce se întâmplă în Georgia şi ar trebui să ne punem şi noi multe semne de întrebare. Am votat cu o echipă de oameni care chiar pot să facă schimbarea în ţara asta care de 35 de ani este condusă de politicieni incompetenţi şi ştiu că ei pot”, a declarat Elena Lasconi, candidată la prezidențiale. "Sper să fie alegerile cu cea mai mare prezenţă la vot. Ştiu că au votat cam jumătate din românii cu drept de vot, haideţi la vot că acum putem să ne apărăm democraţia şi libertatea! La graniţele noastre sunt alţii care îşi apără libertatea şi democraţie cu arma în mână”, a adăugat șefa USR.

"Am votat ca România să fie în continuare şi în spaţiul Schengen, şi în Uniunea Europeană, şi în NATO. Eu cred că astăzi românii au de ales între stabilitate şi haos, între dezvoltare şi mai ales pe fonduri europene şi o lipsă a fondurilor pentru pensii şi salarii", a declarat premierul Marcel Ciolacu, clasat al treilea la primul tur al prezidențialelor. "Eu cred că astăzi e zi foarte importantă pentru noi toţi românii să ne continuăm drumul european şi nord-atlantic. Este cel mai important lucru pe care îl avem de ales astăzi", consideră liderul social-democrat.

"Am votat pentru ca binele să învingă răul. Am votat pentru pace, nu pentru război. Am votat pentru respect, pentru responsabilitate politică totală", a spus Călin Georgescu, suveranistul care o obținut cele mai multe voturi la primul tur al prezidențialelor. Candidatul nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor

Peste 600.000 de persoane au votat la secţiile din ţară, la două ore de la deschiderea urnelor. Mai mult de jumătate au votat pe liste permanente, peste 68.000 pe liste suplimentare, iar 336 cu urna mobilă.

Prezenţa la nivel naţional este de 4%.

În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 2,78%, peste 500.000 de alegători prezentându-se la urne.

Ora 8:00

Președintele Klaus Iohannis a votat la București și a îndemnat electoratul să se prezinte la urne.

”Este un vot foarte important fiindcă în Parlament se votează legile din România, în Parlament se votează Guvernul. Este foarte important de ştiut cum să ne poziţionăm când venim la vot. Românii au ales calea euro-atlantică şi au ales-o bine şi suntem bine integraţi în Uniunea Europeană, suntem bine poziţionaţi şi foarte respectaţi în NATO. Dar ca să rămână aşa, trebuie să votăm aşa. În concluzie, poftiţi la vot! Eu am votat pentru o României europeană”, a declarat Iohannis, la ieşirea din secţia de votare.

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat că a votat duminică pentru un partid care nu pune în discuţie rămânerea României în Uniunea Europeană şi NATO. "E votul cel mai important din anul acesta, e votul pentru Parlament şi Parlamentul conduce România. România e o republică parlamentară. Am votat cum am votat de fiecare dată din '90 până azi. (...) Am votat un partid care nu pune în discuţie rămânerea României în Uniunea Europeană şi în NATO, iar apoi dintre partidele care fac asta am ales unul care a fost corect cu mine tot timpul', a spus Nicuşor Dan, la ieşirea de la urne. Edilul i-a îndemnat pe oameni să se informeze şi să meargă la vot, având în vedere că în urma acestor alegeri se decide cum va arăta ţara în următorii patru ani.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, candidat pe prima poziţie pentru Senat pe lista PNL Bihor, a declarat duminică, după votul pentru alegerile parlamentare, că a votat cu gândul la România modernă şi europeană. "Este o zi importantă şi pentru că astăzi, prin votul lor, românii vor decide pentru mulţi ani de acum înainte direcţia în care se va îndrepta ţara noastră. Am votat astăzi cu gândul la România modernă şi la România europeană. Îi îndemn pe toţi românii să se ducă la vot pentru că fiecare vot astăzi are o mare importanţă. Astăzi votăm nu doar pentru ţara noastră, ci votăm şi oameni şi partide. Am votat atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat cu oameni pe care îi recunoşti nu după vorbele lor, ci după faptele lor. Am votat pentru valorile noastre, pentru familie, pentru comunitate şi pentru ţară", a declarat Ilie Bolojan. Liderul PNL i-a îndemnat pe alegători să se prezinte la vot, indiferent de opţiunile lor.

Ora 7:00

La puţin timp după deschiderea urnelor, președintele AUR a votat la Colegiul Unirea din Focşani.

”Am votat cu gândul la Ziua Naţională, la înaintaşi şi totodată la cei tineri, la copilul meu Radu, la toţi copiii României. Am votat ca pentru prima oară după 35 de ani să ne eliberăm de lanţuri, de cătuşe, de cei care caută să ne ţină prizonieri în sărăcie într-o ţară bogată. Am votat cu gândul la românii plecaţi în pribegie peste hotare. Am votat cu gândul că ei nu sunt nici trădători, nici muncitori necalificaţi”, a spus Geroge Simion la ieșirea din secția de votare.

Urnele s-au deschis la ora 7:00.

La nivel național, procesul electoral va continua până la ora 21:00.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni. În ţară, sunt organizate 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950.

175.202 alegători au votat în diaspora, până duminică, la ora 9:00, la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

4.343 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 175.202. Cei mai mulţi alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (31.547), Italia (25.828), Germania (25.009), Spani (21.147) Republica Moldova (16.785) și Franţa (7.980.

În străinătate nu se votează cu urna mobilă.

Datele sunt prezentate în timp real.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a anunțat toate cele 18.968 de secţii de votare amenajate la nivel național şi-au deschis porţile.

"De la ora 7 dimineaţa şi până la numărarea buletinelor de vot, încheierea proceselor verbale de consemnare a rezultatului alegerilor, responsabilitatea desfăşurării procesului electoral în cea mai mare parte aparţine birourilor electorale ale secţiilor de votare”, a declarat Toni Greblă.

Șeful AEP le-a cerut tuturor celor implicaţi în procesul electoral să dea dovadă de responsabilitate.

”Fac un apel la toţi preşedinţii, locţitorii, operatorii de tabletă, la cei peste 100.000 de reprezentanţi ai partidelor politice care participă la alegeri în calitate de membri ai birourilor secţiilor de votare, să dea dovadă de maximă atenţie, responsabilitate, să respecte cu stricteţe prevederile legale, pentru că numai astfel se poate desfăşura un proces electoral corect şi care să dea încredere cetăţenilor în faptul că aceste alegeri s-au desfăşurat corect”, a adăugat Toni Greblă.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin pentru alegerea Senatului şi unul pentru Camera Deputaţilor.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "Votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Unde se votează și actele necesare

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Urna mobilă

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Persoanele internate în spitale pot vota cu urna specială dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul pe raza căruia se află unitatea.

Persoanele reţinute, arestate preventiv sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul prin intermediul urnei mobile.

Închiderea urnelor

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, până la ora 21.00 când preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23:59

În diaspora, procesul electoral se întinde pe durata a două zile. Primele urne s-au deschis în Noua Zeelandă, iar ultimele se vor închide în Canada și SUA.

Aproximativ 45.500 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au fost mobilizaţi pentru astăzi, ziua votului la alegerile parlamentare, pentru a asigura climatul de ordine publică, protecţia secţiilor de vot şi cercetarea sesizărilor privind posibile incidente electorale.

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, funcţionează Centrul Naţional de Conducere Integrată, care asigură monitorizarea şi coordonarea tuturor misiunilor legate de alegeri.

Comandamente operaţionale similare au fost activate în toate judeţele şi în Capitală.

De asemenea, în fiecare judeţ au fost trimişi în sprijin de la Bucureşti, ofiţeri cu experienţă, a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Angajaţii Ministerului au preluat în pază secţiile de vot, urmând să le predea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, duminică dimineaţa, la ora 6:00, cu sigiliile intacte, a anunţat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

"Activitatea de asigurare a protecţiei transporturilor buletinelor de vot şi a celorlalte materiale electorale de la locurile de depozitare către secţiile de vot s-a încheiat fără probleme. Totodată, angajaţii MAI au preluat în pază secţiile de vot pentru această noapte, urmând să le predea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, mâine dimineaţă, la ora 6,00, cu sigiliile intacte", a mai precizat Monica Dajbog.

Bătălia pentru voturile electoratului

Peste 8.000 de candidaţi au intrat în competiţia pentru Senat şi Camera Deputaţilor pentru cele peste 400 de locuri din Legislativ, cei mai mulţi – 639 – fiind din partea Partidului Social Democrat: 223 la Senat şi 416 la Camera Deputaţilor, pe următoarele poziţii aflându-se Partidul S.O.S România cu 636 de propuneri (221 la Senat, 415 la Cameră), Partidul Naţional Liberal – 630 (221 la Senat, 409 la Cameră), Alianţa pentru Unirea Românilor – 621 (213 la Senat, 408 la Cameră), Forţa Dreptei – 619 (215 la Senat, 404 la Cameră), Uniunea Democrată Maghiară din România – 596 (211 la Senat, 385 la Camera Deputaţilor) şi Uniunea Salvaţi România – 589 candidaţi (200 la Senat, 389 la Cameră), potrivit Biroului Electoral Central.

Au mai depus liste de candidaţi pentru cele două Camere ale Parlamentului:

• Partidul Social Democrat Independent – 477
• Partidul Naţional Conservator Român – 435
• Partidul România în Acţiune – 424
• România Socialistă – 333
• Partidul Social Democrat Unit – 329
• Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294
• Partidul Reînnoim Proiectul European al României – 273
• Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi – 263
• Alianţa Naţional Creştină – 244
• Partidul Patrioţii Poporului Român – 172
• Partidul Oamenilor Tineri – 149
• Partidul Ecologist Român – 128
• Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 100
• Partidul Noua Românie – 73
• Liga Acţiunii Naţionale – 64
• Partidul Republican din România – 25
• Partidul Oamenilor Credincioşi – 14
• Partidul Verde – 10
• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 10
• Uniunea Geto-Dacilor – 8
• Partidul Patria – 7
• Partidul Dreptăţii – 4
• Partidul Pensionarilor Uniţi – 1 (la Camera Deputaţilor)
• Partidul Phralipe al Romilor – 1 (la Senat)

Partidele care au depus liste complete în cele mai multe circumscripţii electorale atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat sunt: PSD în 42 de circumscripţii; PNL – în 39; Partidul SOS România – 39; Forţa Dreptei – 37; UDMR – 36; USR – 31; AUR – 29; Partidul Social Democrat Independent – 25.

În cursa pentru un loc în Parlament au intrat şi preşedinţii de partide, care deschid liste în circumscripţii electorale din ţară sau în Capitală.

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, candidează pentru al şaptelea mandat de deputat în Harghita; preşedintele AUR, George Simion, vrea un nou mandat de deputat pe lista de Bucureşti; preşedinta SOS România, europarlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă, este prima pe lista pentru Senat a partidului în Bucureşti; preşedintele PMP, Eugen Tomac, candidează pentru un loc la Senat din partea partidului Forţa Dreptei în circumscripţia Bucureşti, iar preşedintele Forţei Dreptei, Ludovic Orban, în aceeaşi circumscripţie, dar la Camera Deputaţilor.

Copreşedinţii REPER se află pe prima poziţie pe liste în teritoriu. Ramona Strugariu candidează la Cameră în Cluj, iar Dragoş Pîslaru, la Iaşi. Şi preşedintele Partidului Naţional Conservator Român, Cristian Terheş, vizează un post de senator pe Bucureşti. Preşedinta Partidului Social Democrat Unit, Oana Creţu, deschide lista PSDU pentru Senat în circumscripţia Bucureşti.

Premierul Marcel Ciolacu deschide lista PSD la Buzău pentru Camera Deputaţilor, iar fostul preşedinte al PNL Nicolae Ciucă se află pe lista din Dolj, unde candidează pentru Senat.

Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion, Ludovic Orban, Hunor Kelemen şi Cristian Terheş au candidat şi la primul tur al prezidenţialelor.

De asemenea, 19 organizaţii ale minorităţilor, care au propus 58 de candidaţi, au intrat în competiţia electorală pentru Camera Deputaţilor:

• Asociaţia Macedonenilor din România
• Uniunea Elenă din România
• Uniunea Democrată Turcă din România
• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
• Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.
• Uniunea Croaţilor din România
• Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România
• Forumul Democrat al Germanilor din România
• Uniunea Polonezilor din România
• Uniunea Armenilor din România
• Asociaţia Liga Albanezilor din România
• Uniunea Ucrainenilor din România
• Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
• Uniunea Culturală a Rutenilor din România
• Uniunea Bulgară din Banat – România
• Uniunea Sârbilor din România
• Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
• Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa
• Forumul Cehilor din România

Numărul cel mai mare de mandate de senator pentru care se concurează pe 1 decembrie sunt în: Bucureşti – 13; Constanţa, Iaşi şi Prahova – câte 5; Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Cluj, Dolj, Galaţi, Mureş, Suceava şi Timiş – câte 4. La Cameră cele mai multe mandate sunt pentru: Bucureşti – 29, Iaşi – 12, Constanţa şi Prahova – 11, Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiş – câte 10.

La alegerile din decembrie 2020, au obţinut mandate de senator: PSD – 47; PNL – 41; Alianţa USR PLUS – 25; AUR – 14; UDMR – 9, potrivit unei adrese transmise de Parlament BEC. Bucureştiul a fost reprezentat de 13 senatori: 5 de la USR PLUS, 4 de la PSD, 3 de la PNL, unul de la AUR.

La Camera Deputaţilor, partidele şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale care au obţinut reprezentare în urma scrutinului de acum patru ani au fost: PSD – 110; PNL – 93; Alianţa USR PLUS – 55; AUR – 33; UDMR – 21; minorităţi naţionale – 18. În circumscripţia Bucureşti au câştigat mandate 30 de deputaţi.

După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, în urma votului la parlamentare, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor.

Agerpres amintește că pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

• 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali
• în cazul alianţelor politice şi electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Potrivit unor precizări BEC, condiţia de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obţinut 5% din voturile valabil exprimate la nivel naţional; în acest caz respectivul competitor electoral va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului.

Prin sintagma "20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali" se înţelege că pentru a îndeplini condiţia de prag electoral un competitor electoral trebuie să obţină câte cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în fiecare dintre cele 4 circumscripţii electorale.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare se încheie sâmbătă, la ora 7.00.

După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt, pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate, noteză Radio România Actualități.

În ceea ce priveşte campania din audiovizual, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

În ziua votării, este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Citește și: Se renumără voturile de la primul tur de scrutin prezidențial