Alegeri 2024: Tot ce trebuie să știi despre scrutinul europarlamentar
România va trimite la Bruxelles 33 de eurodeputați.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 29 Mai 2024, 11:01 • Actualizat: 29 Mai 2024, 11:20
În perioada 6 - 9 iunie 2024, cetățenii europeni vor stabili componența noului Parlament European.
Alegerile se organizează în toate cele 27 țări ale Uniunii Europene, notează Radio România București FM.
Scrutinul va desemna un total de 720 de eurodeputați. România va trimite la Bruxelles 33 de aleși.
Olanda va fi prima țară care organizează alegerile, în ziua de joi (6 iunie).
În schimb, România și Franța votează în data de duminică (9 iunie).
Procesul de vot pentru europarlamentare
Alegătorii se pot prezenta la urne dacă au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdictie, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Dacă sunteți în România, puteți vota pentru alegerile europarlamentare la secțiile unde sunteți arondat potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, pe liste permanente. Dacă sunteți în România, dar nu vă aflați în localitatea unde aveți reședința sau domiciliul, puteți vota la orice secție, pe liste suplimentare.
Dacă aveți adresă de reședință în străinătate sau vă aflați în altă țară în data de 9 iunie, din diferite motive, atunci puteți vota la orice secție de votare din străinătate, fără pre-înregistrare, pe baza unui document de identitate românesc valabil.
Conform legii, nu se poate vota cu titlu de călătorie și nu se organizează vot prin corespondență.
În secțiile de votare din străinătate nu se utilizează urne de vot speciale (mobile).
Acte în baza cărora se poate vota în străinătate:
- cartea de identitate, cartea de identitate provizorie
- cartea electronică de identitate
- buletinul de identitate
- paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic
- paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic
- paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar
- paşaportul simplu electronic
- (în cazul elevilor din şcolile militare) carnetul de serviciu militar
Dacă sunteți înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene, puteți să vă exercitați dreptul de vot la alegerile pentru reprezentanții României în Parlamentul European numai după ce dați o declarație potrivit căreia nu v-ați exercitat dreptul de vot la același scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru în ale cărui liste electorale sunteți înscris.
Secțiile de vot din străinătate sunt deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale. Și în străinătate se votează tot între orele 7:00 și 22:00, dar se ia în calcul ora locală.
Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, pot vota până la ora locală 23:59.
Dacă doriți să votați în străinătate, trebuie să vă interesați din timp care secție de votare este mai apropiată de localitatea în care vă veți afla pe 9 iunie, fie ca turist, fie pentru că acolo aveți reședința sau domiciliul.
Pentru aceasta, consultați lista secțiilor de votare organizate în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European, care va fi publicată cel mai târziu la data de 10 mai 2024 și va putea fi consultată atât pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, cât și pe pagina de internet a misiunii diplomatice din țara în care vă aflați,domiciliați sau aveți rezidența.
Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României se constituie într-o singura circumscripţie electorală, ceea ce înseamnă că veți pune șampila pe aceeași listă de candidați, indiferent dacă faceți asta în țară sau în străinătate.
La ora 22:00, președintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secției de vot.
Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora 23:59.
Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 22.00, dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot, până la ora 23:59.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea VOTAT în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă ca acesta să nu se deschidă.
Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Alegătorul restituie preşedintelui ștampila cu menţiunea VOTAT, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului.
În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
Dacă sunteți în România, puteți vota pentru alegerile europarlamentare la secțiile unde sunteți arondat potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, pe liste permanente.
Dacă sunteți în România, dar nu vă aflați în localitatea unde aveți reședința sau domiciliul, puteți vota la orice secție, pe liste suplimentare.
Dacă aveți adresă de reședință în străinătate sau vă aflați în altă țară în data de 9 iunie, din diferite motive, atunci puteți vota la orice secție de votare din străinătate, fără pre-înregistrare, pe baza unui document de identitate românesc valabil.
La secțiile de votare organizate în străinătate puteți vota în data de 9 iunie 2024 doar pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.
Un alegător poate vota o singură dată, pentru reprezentanții unei singure țări.
Atribuțiile Parlamentului European
Anul acesta, scrutinul europarlamentarelor dă tonul electoral al tuturor celorlalte alegeri, în ordine cronologică: locale, parlamentare și prezidențiale.
Votul pentru Parlamentul European este un vot pentru cum vrei să fie reprezentată România în Uniunea Europeană. Este o ocazie foarte bună de a îți exprima punctul de vedere despre subiecte care contează pentru tine, pentru că, în prezent, fiecare subiect național important are și o perspectivă europeană.
Parlamentul European este singura adunare transnațională din lume aleasă în mod direct de cetățeni.
La fiecare cinci ani, sunt aleși cei peste 700 de membri – sau eurodeputați – care îi reprezintă pe cei aproape 450 de milioane de europeni.
Parlamentul European (PE) este singurul parlament din Europa care nu are putere legislativă. Europarlamentarii pe care îi alegem o dată la cinci ani nu pot propune legi la nivel european, ci au doar rolul de a vota sau respinge legile propuse de Comisia Europeană.
Europarlamentarii aduc temele importante politice, economice și sociale în centrul atenției și susțin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, mediul, securitatea, migrația, politicile sociale, drepturile consumatorilor, economia și multe altele.
De asemenea, europarlamentarii mai au și alte roluri, mai ales acela de raportori. Parlamentul European poate decide un control asupra instituțiilor UE sau să interogheze anumite instituții ale Uniunii.
Parlamentul aprobă bugetul UE și supraveghează cheltuirea acestuia. Probabil că aceasta este cea mai importantă prerogativă a Parlamentului European, care permite europarlamentarilor să influențeze direcția de dezvoltare a Uniunii Europene. Contează, din acest punct de vedere, care sunt grupurile cu cel mai mare număr de membri.
De asemenea, alege Președintele Comisiei Europene, numește comisarii și îi poate trage la răspundere.
Detalii despre cele trei instituții europene
România va alege cei 33 de eurodeputați care vor activa în următorii cinci ani în Parlamentul European.
Votul pentru Parlamentul European permite fiecărui cetățean să-și exprime punctul de vedere față de subiectele care contează și care ne influențează viața de zi cu zi.
Legislația UE răspunde majorității preocupărilor pe care le au cetățenii: mediul, securitatea, migrația, politicile sociale, drepturile consumatorilor, economia, statul de drept și multe altele. În prezent, fiecare subiect național important are și o perspectivă europeană.
Prin votul tău, vei alege deputații în Parlamentul European care te vor reprezenta la pregătirea noilor legi și vei influența alegerea Comisiei Europene. Aceste decizii vor modela viața ta de zi cu zi și cea a multor altora.
Ceea ce decide Parlamentul European va fi pus în aplicare de Comisia Europeană, organism independent din punct de vedere politic și responsabil cu elaborarea propunerilor de noi acte legislative europene.
Conducerea politică a Comisiei Europene este exercitată de o echipă de 27 de comisari (câte unul din fiecare țară a UE). Comisia are birouri locale, numite reprezentanțe, în fiecare stat membru, dar și în numeroase țări din afara Uniunii Europene.
România i-a avut comisari pe Leonard Orban (Multilingvism) Dacian Cioloș (Agricultură), Corina Crețu (Politică Regională) și Adina Vălean (Transporturi).
Cel de-al treilea înalt organism european este Consiliul European, format din președinții statelor membre. El definește orientările și prioritățile politice generale ale UE, în mod tradițional prin adoptarea de concluzii. Nu negociază, nici nu adoptă acte legislative ale UE.
În prezent, în Parlamentul European sunt 705 eurodeputați, dar în iunie numărul acestora va crește la 720.
După cum spuneam, România va trimite la Bruxelles 33 de eurodeputați. Din ce partide fac ei parte – depinde de alegerea făcută de români în data de 9 iunie 2024.
Structura Parlamentului European
La 9 iunie 2024, europenii își vor alege reprezentanții în legislativul comunitar.
Votul este organizat în toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria.
De la 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii nu mai este stat membru, ca urmare a unui referendum.
Pentru a vota, trebuie să aveți vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Votul este universal, secret, direct, egal și liber exprimat.
Fiecare țară din UE poate avea cel puțin șase deputați europeni (cum este cazul Ciprului, Luxembourgului și Maltei) și cel mult 96 (doar Germania atinge acest număr de europarlamentari).
Repartizarea locurilor ține cont de mărimea populației statelor membre și de necesitatea unui nivel minim de reprezentare pentru cetățenii europeni din țările mai mici.
Acest principiu al „proporționalității degresive” consacrat prin Tratatul privind Uniunea Europeană înseamnă că, în timp ce țările mai mici au mai puțini deputați europeni decât țările mai mari, deputații din țările mai mari reprezintă mai mulți oameni decât omologii lor din țările mai mici.
La ultimele alegeri europarlamentare, România a trimis la Bruxelles 33 de eurodeputați, număr care se va menține și la scrutinul din acest an.
Numărul europarlamentarilor aleși dintr-un partid politic este proporțional cu numărul de voturi primit de acel partid.
Alegerile se dispută între partidele politice naționale, însă, odată aleși, majoritatea eurodeputaților aleg să devină parte a grupurilor politice transnaționale. Și asta pentru că deputații nu se organizează în funcție de țara din care vin, ci în funcție de preferințe politice și viziune. Ei formează grupuri politice.
Cele 7 grupuri politice în cadrul Parlamentului European:
- Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)
- Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European
- Renew Europe Group
- Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
- Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
- Grupul Identitate și Democrație
- Grupul Stângii din Parlamentul European – GUE/NGL
Importanța votului
Anul acesta, scrutinul europarlamentarelor dă tonul electoral al tuturor celorlalte alegeri, în ordine cronologică: locale, parlamentare și prezidențiale.
Alegerile europarlamentare sunt importante pentru că ele pot schimba radical destinul Europei și al lumii, într-un context în care extrema dreaptă este în creștere puternică și înregistrează scoruri semnificative în alegerile interne (vezi Olanda, Germania, Italia etc.
Votul pentru Parlamentul European este un vot pentru cum vrei să fie reprezentantă România în Uniunea Europeană. Este o ocazie foarte bună de a îți exprima punctul de vedere despre subiecte care contează pentru tine: mediul, securitatea, migrația, politicile sociale, drepturile consumatorilor, economia, statul de drept și multe altele. În prezent, fiecare subiect național important are și o perspectivă europeană.
Uniunea Europeană este în fața unor provocări globale pe care nicio țară din UE nu le poate gestiona cu succes de una singură. Abordarea acestor numeroase provocări este o sarcină în egală măsură importantă și asumată, iar votul este maniera prin care poți influența direcția aleasă.
Pentru alte informații oficiale privind alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, consultați paginile de internet ale Autorității Electorale Permanente și ale Ministerului Afacerilor Externe.
Citește și: Peste 200.000 de persoane candidează la alegerile locale din 9 iunie