Inteligența artificială a devenit o realitate care transformă deja modul în care trăim, muncim și ne raportăm unii la ceilalți.

De la algoritmii care decid ce vedem pe rețelele sociale, până la sistemele care ne ghidează drumul sau ne recomandă produse, AI-ul pătrunde tot mai activ în viața cotidiană, adesea fără ca noi să conștientizăm amploarea influenței sale.

„Nu mai există domeniu în care AI-ul să nu aibă un impact. Și dacă totuși există astăzi, în câțiva ani nu va mai exista”, a declarat antreprenorul și juristul Alin Popescu, fondator al platformei avocat.net și autor al volumului "AI Act. Viitorul deciziilor noastre", într-un interviu pentru Radio România Actualități.

AI și identitatea națională

Unul dintre punctele esențiale ale discuției purtate de Alin Popescu în cadrul emisiunii "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină a fost relația dintre inteligența artificială și suveranitatea statelor.

„Inteligența artificială a devenit deja o armă. SUA și China investesc masiv în infrastructură și centre de date, iar nicio superputere nu va accepta ca o entitate externă să reglementeze domeniul. De aceea, cred că fiecare guvern ar trebui să-și dezvolte propriile sisteme AI, pentru a nu depinde complet de alții”, a explicat Popescu.

Potrivit lui, fiecare algoritm poartă amprenta valorilor morale și culturale ale celor care l-au creat. Astfel, un sistem născut în Statele Unite sau în China „vine la pachet cu busola morală a celor care l-au construit” – busolă care nu întotdeauna coincide cu tradițiile și principiile unei țări precum România.

Tot mai multe state încearcă să dezvolte AI „suverane”, antrenate pe baze de date proprii, care să reflecte valorile și identitatea națională. Europa încearcă să recupereze terenul pierdut prin inițiative precum startup-ul francez Mistral, în timp ce statele arabe investesc în modele proprii adaptate contextului cultural și religios.

Lecția tiparniței și provocarea adaptării

Pentru a ilustra ritmul accelerat al schimbării, specialistul a făcut o paralelă cu istoria tiparniței. „Tiparnița nu a automatizat tot ce făcea scribul. A înlocuit doar copierea, iar orașele care au adoptat-o primele s-au dezvoltat mai repede. La fel, AI-ul nu fură toate joburile, ci doar fragmente. În schimb, creează industrii și competențe noi.”

Problema rămâne perioada de tranziție – „tulbure și greu de înțeles” –, în care societatea trebuie să se adapteze unui nou mod de a gândi și de a lucra.

Etica algoritmilor și responsabilitatea umană

Îngrijorările legate de deciziile „fără busolă morală” luate de AI au fost frecvente și în rândul ascultătorilor. Alin Popescu a subliniat că răspunderea rămâne umană: „Inteligența artificială nu are valori proprii. Ea reflectă valorile celor care o creează. Dacă lipsește etica, nu e vina AI-ului, ci a proiectanților și a celor care reglementează superficial.”

El a propus ideea unei agenții globale de control, asemănătoare celor din domeniul nuclear, care să monitorizeze utilizarea AI-ului. Totuși, a recunoscut că rivalitatea geopolitică a transformat deja tehnologia într-un instrument strategic.

Copiii și dependența de tehnologie

Dialogul a atins și tema educației digitale. „Ca părinte, am încercat să-i explic fiicei mele ce face fiecare aplicație, fără să-i impun restricții rigide. E important să știe când tehnologia devine o capcană și când mintea încetează să mai fie activă”, a spus Alin Popescu.

Expertul a îndemnat la echilibru și luciditate: „Tehnologia, ca și cuțitul de pe masă sau curentul electric, are părți bune și părți rele. Dacă reușim să le înțelegem și să ne pregătim copiii în acest sens, atunci le dăm o șansă reală.”