În contextul crizei geopolitice și de securitate actuale, amplificate și de alegerile din acest an din România, știrile false se răspândesc cu o viteză mai mare decât cele verificate, astfel încât oamenii sunt mult mai expuși dezinformării decât surselor credibile.

Rețelele sociale sunt cele mai mari pericole în răspândirea știrilor false, iar algoritmii acestora favorizează orice tip de conținut care poate fi monetizat.

Algoritmii nu au valori morale sau etice

“Sunt foarte multe studii pe diverse rețele sociale - Twitter, Facebook, Instagram, TikTok - care arată că se răspândesc mai mult știrile false și cu mai mare viteză decât știrile verificate. E un lucru matematic, verificat statistic. Mult mai mulți oameni au șansa să citească știri false decât pe cele verificate, mult mai mulți oameni întâlnesc teorii ale conspirației. Dacă ne uităm pe TikTok, găsim o teorie a conspirației la fiecare secundă, găsim câte o poveste care explică tot felul de lucruri și inventează lucruri despre istorie, despre tradiție, despre actualitate. Ce fac algoritmii? Algoritmii practic sunt cei care răspândesc aceste știri, le amplifică. Softurile de programare și algoritmii nu au valori morale sau etice. Ei gândesc în chestiuni matematice, algoritmice și respectiv îi preocupă profitul, nu au nuanțe. Și atunci, ceea ce fac algoritmii este să livreze acele informații care ne țin atenți, care ne captează atenția, care ne țin mai mult pe platformă și care generează astfel venituri platformei respective”, a spus conferențiar universitar dr. Antonio Momoc, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București, invitat în emisiunea Serviciul de noapte de la Radio România Actualități.

Mai mult decât atât, adaugă expertul, rețelele sociale propagă un conținut plin de ură și toxicitate, care amplifică în primul rând, sentimente de frustrare, furie și răzbunare.

“Ceea ce se răstălmăcește, se răspândește, se amplifică acolo sunt în primul rând sentimentele noastre de frustrare și de ură, furia noastră și faptul că ne putem cumva răzbuna prin comentarii, prin reacții pe rețele sociale. Ori, practic, asta face ca toate aceste informații, aceste teorii, toate aceste știri false nu doar să ne țină captivi acolo, ci să ne întărească lucrurile în care credem și să ne determine să votăm împotriva unui întreg sistem”, a subliniat Antonio Momoc.

Dezamăgirea, exploatată politic de populiști

Comunicarea s-a schimbat radical, iar în context preelectoral se produce mult conținut online care are în prim-plan mesaje și teme ce conduc într-o anumită direcție.

Astfel, sunt încurajate populismul sau extremismul.

“Politicienii mizează tocmai pe dezamăgirea și pe frustrarea noastră și mai ales populiștii mizează pe asta. Ei mizează, în bună măsură, și pe dezamăgire și pe faptul că cei care nu sunt cu ei să stea acasă, moderații, de exemplu, raționalii, ar fi bine să stea acasă, pentru că sunt dezamăgiți de clasa politică, la fel ca și ceilalți, iar radicalii să se prezinte la vot și să voteze negativ, să voteze împotriva sistemului și pentru altă direcție. Eu cred că trebuie dat un vot tocmai pentru direcția proeuropeană a României, mai ales în contextul acesta de război la graniță. Cred că așa trebuie să vedem lucrurile, dar cred că foarte important este să nu ne ducem într-o direcție extremistă”, spune autorul volumului “Comunicare politică și internet. Populism și criza democrației liberale”.

În contextul expunerii tot mai mari la dezinformare în mediul online, presa tradițională poate fi un factor de echilibru.

Rolul jurnaliștilor devine unul esențial, acela de a verifica informația și de a livra conținut corect.

“Este o componentă de fapt, a jurnalismului modern, asistat și de tehnologie, asistat de inteligență artificială, asistat de programatori, de softiști, asistat de cei care analizează big data, cei care practic analizează baze mari de informații cu instrumente de natură IT. Deci, jurnaliștii si cu siguranță jurnaliștii profesioniști devin fact-checkers. Jurnalismul înseamnă, până la urmă, investigație și verificarea informației”, a punctat conferențiar universitar dr. Antonio Momoc.

Rolul mass-media tradiționale în peisajul mediatic digital actual

Apariția rețelelor sociale a schimbat total modul de comunicare iar presa tradițională trebuie, pe de o parte, să facă față competiției cu platformele digitale, iar pe de altă parte, să caute noi metode de a ajunge la public.

“Sunt mulți care se întreabă în ce măsură mai sunt mass-media de masă. Pentru că vedem din ce în ce mai multe platforme digitale cu podcast, Youtube, cu tot felul de site-uri, platforme de conținut generat de utilizator. Practic, comunicarea de masă s-a mutat într-o altă parte decât în organizațiile tradiționale. Media, influencerii, practic comunică la nivel de masă și uneori fac rating mai mare decât unele organizații media tradiționale”, consideră Antonio Momoc.

Deși este clar că jurnalismul clasic este afectat de platformele digitale, dar presa publică, radioul și televiziunea trebuie să se adapteze rapid noilor tendințe și să fie prezente în mediul digital cu informație corectă și de calitate, mai spune Antonio Momoc.

“Am făcut un studiu pe consumul de internet și consumul de televiziune înainte și după pandemie. Consumul de televiziune înainte, în timp și după pandemie a crescut. Oamenii au consumat mult internet, în sensul că au făcut achiziții dar, din punct de vedere al consumului de informații, le verificau tot din radio și din televiziune sau din presa scrisă, care era și online. Deci, din punctul ăsta de vedere, iată, televiziunea și radioul sunt în continuare medii de încredere. Sunt medii unde oamenii știu foarte bine că se manifestă jurnaliștii profesioniști și dacă vor știri de calitate, se duc acolo. Sigur că există din ce în ce mai mult jurnaliști profesioniști și pe platforme alternative, dar radioul, televiziunea fiind convergente și operând în zona online își atrag publicul și comunică și cu publicul din zona online. Internetul este doar un alt mediu unde se poate manifesta jurnalismul de calitate”, a punctat expertul.

Educația media care te învață de unde să-ți culegi informațiile și sursele știrilor, gândirea critică, dar și cultura generală sunt arme valoroase în lupta cu dezinformarea de pe platformele digitale.

Citește și: "Conversația publică este acaparată de minorități foarte gălăgioase", remarcă prof. Alina Bârgăoanu