Anul 2025 a fost pe locul al cincilea în clasamentul celor mai calzi ani în România, potrivit raportului „Starea Climei - România 2026”, prezentat, miercuri, 14 octombrie, în cadrul celei de-a V-a ediţii a Climate Change Summit, de la Palatul Parlamentului. Temperatura medie naţională a fost de 11,04 grade Celsius, cu 1,97 grade Celsius peste media perioadei 1971-2000.

„În 2025, temperatura medie naţională a fost de 11,04 grade Celsius, cu 1,97 grade Celsius peste media perioadei 1971-2000, ceea ce plasează anul pe locul al cincilea între cei mai calzi ani din seria 1901-2025.

Încălzirea nu este limitată la anumite regiuni: analiza celor 155 de staţii meteorologice arată tendinţe pozitive şi semnificative statistic pentru temperaturile medii, maxime şi minime în întreaga ţară.

Între 1961 şi 2025, temperatura medie a crescut cu aproximativ 2,38 grade Celsius, iar temperaturile maxime cu 2,72 grade Celsius, mai rapid decât temperaturile minime, care au crescut cu 2,07 grade Celsius”, arată cercetarea de specialitate, potrivit Agerpres.

Conform specialiştilor, această încălzire modifică şi caracterul extremelor. Astfel, în cursul anului trecut au fost identificate şase valuri de căldură, însumând 36 de zile, de peste nouă ori mai mult decât media perioadei 1971-2000.

„Severitatea sezonului nu a provenit dintr-un singur eveniment-record, ci din repetarea şi persistenţa episoadelor de căldură. Datele provizorii pentru 2026 confirmă rolul persistenţei: până la 22 august, cel mai important val de căldură a durat opt zile şi a fost mai sever decât episodul analizat din 2025, deşi temperaturile maxime au fost aproape identice.

Privind pe termen lung, nouă dintre cele zece valuri de căldură cu cea mai mare intensitate cumulată s-au produs după anul 2000”, arată raportul.

În ceea ce priveşte expunerea valurilor de căldură la nivel naţional, sudul şi sud-vestul ţării înregistrează cele mai multe zile cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius şi 35 de grade Celsius, iar sud-estul se remarcă prin numărul nopţilor tropicale.

În acelaşi timp, vestul şi centrul României au înregistrat creşteri foarte mari ale persistenţei valurilor de căldură raportate la climatologia locală.

„Reducerea emisiilor nu mai poate elimina intensificarea căldurii deja proiectate”

Proiecţiile arată că această transformare va continua, iar pentru perioada 2071 - 2100, numărul zilelor cu val de căldură ar putea creşte, în medie, cu aproximativ 63 de zile pe an în scenariul cu emisii medii, respectiv cu 122 de zile în scenariul cu emisii ridicate.

„În sudul ţării, episoadele pot deveni atât de persistente, încât valuri de căldură care, astăzi, sunt separate să se contopească în perioade foarte lungi de temperaturi extreme. Diferenţa dintre scenarii arată miza deciziilor luate astăzi.

Reducerea emisiilor nu mai poate elimina intensificarea căldurii deja proiectate, dar poate limita considerabil amploarea ei. În paralel, adaptarea devine esenţială pentru sănătate, agricultură, oraşe, resurse de apă, infrastructură şi energie”, mai arată raportul.

De asemenea, analiza precipitaţiilor, secetei şi rezervelor de apă evidenţiază că episoadele recente nu trebuie privite ca ani secetoşi izolaţi, ci în contextul unui deficit hidric acumulat pe termen lung.

Conform analizelor, la Călăraşi şi Medgidia, seceta a durat 48 de luni, cea mai lungă perioadă de acest fel din istoria recentă a ţării, iar în 2025, aproximativ 90% din suprafaţa României a fost afectată de secetă între ianuarie şi aprilie, în timp ce deficitul acumulat nu a dispărut odată cu revenirea precipitaţiilor în unele perioade ale anului.

„Nucleul secetei din 2025 a fost vestul şi nord-vestul ţării, unde condiţiile severe şi extreme s-au menţinut şi în 2026, în timp ce sudul şi sud-estul au cunoscut o ameliorare evidentă. Această evoluţie arată de ce seceta nu poate fi înţeleasă doar prin cantitatea de ploaie. Temperaturile mai ridicate intensifică evapo-transpiraţia şi pierderea apei din sol, iar deficitele prelungite afectează succesiv umiditatea solului, râurile, acviferele şi rezervele totale de apă.

După mai mulţi ani secetoşi, câteva luni ploioase pot ameliora situaţia la suprafaţă, dar nu sunt suficiente pentru refacerea rezervelor profunde. În acelaşi timp, datele pun sub semnul întrebării percepţia că România este o ţară bogată în apă. O parte importantă a resursei care traversează teritoriul naţional provine din bazinul internaţional al Dunării, în timp ce multe râuri interne sunt vulnerabile la secetă.

În 2023, indicele de exploatare a apei WEI+ a ajuns la 47,4%, cea mai mare valoare din Europa în acel an. Presiunea creşte tocmai în perioadele secetoase, când disponibilitatea apei scade, iar necesarul pentru irigaţii şi alte utilizări poate creşte”, mai arată documentul.

Realizatorii raportului subliniază faptul că anul 2025 a fost cel mai „liniştit” din 1979 încoace în privinţa condiţiilor favorabile furtunilor cu trăsnete, iar în baza europeană de date au fost raportate 538 de fenomene severe, faţă de 1.144 în 2024 - o scădere care reflectă în parte şi efortul de raportare.

În context, grindina de mari dimensiuni a făcut excepţie, iar cele 219 raportări au rămas aproape de maximumul din anul 2024. În plus, furtunile anului au fost asociate cu zece decese şi cel puţin 37 de persoane rănite.

Datele centralizate în raportul citat arată că, în vara anului trecut, căldura a fost asociată cu 2.879 de decese, de peste două ori mai multe decât victimele accidentelor rutiere dintr-un an întreg, „deşi aproape niciunul nu apare ca atare în statistici”.

În total, „insula” de căldură urbană pune în pericol 12 milioane de români, iar în Bucureşti au fost estimate 425 de decese atribuite căldurii, adică 248 la un milion de locuitori, faţă de 110 în judeţul Ilfov.

„Apa a devenit, la rândul ei, o variabilă economică: în august 2026, nivelul scăzut al Dunării a oprit ambele reactoare de la Cernavodă, iar deficitul de aproximativ 2 GW a fost acoperit din importuri. În agricultură, presiunea se vede în ce se seamănă: suprafaţa cultivată cu porumb a scăzut cu circa 24% în ultimul deceniu, iar cea cu rapiţă a crescut cu aproape 77%.

România porneşte cu atuuri reale: o dependenţă energetică de 30,4% în 2024 faţă de media europeană de 57,2%, prosumatori care au depăşit 4 GW instalaţi, o capacitate de stocare în baterii de aproape 1 GW şi 6,77 miliarde de euro încasate prin Fondul de Modernizare până la finalul lui 2025, care fac din ţară un beneficiar net al preţului carbonului. Instituţiile sunt, însă, mai lente decât realitatea pe care o administrează.

Doar 15% dintre localităţi au un plan urbanistic general aprobat după 2016, anul din care studiul de impact climatic a devenit obligatoriu”, reiese din concluziile documentului.

Pe zona de implementare de proiecte, dintre cele 9,2 miliarde de euro disponibile până în 2027 pentru adaptare, doar 4,8% se regăsesc în acestea, deşi fiecare euro investit în prevenţie economiseşte, la nivel european, 5-7 euro în pagube viitoare.

„(...) amânarea până în 2031 a sistemului european de certificate pentru clădiri şi transport rutier (ETS2) riscă să coste circa 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă şi încă 9 miliarde din licitaţii, până în 2030. Unde lucrurile se mişcă, se mişcă local: la Oradea, un proiect-pilot a dus puritatea deşeurilor reciclabile dintr-un cartier de la 40% la peste 82% în mai puţin de doi ani.

Iar 73% dintre adolescenţii români de 15 ani spun că ar vrea să contribuie prin profesia lor la protejarea mediului, faţă de 62% media OCDE. Ce s-a schimbat în ultimul an nu este direcţia avertismentelor, pe care cercetarea climatică le formulase deja acum un deceniu, ci viteza cu care ele au trecut din scenarii în facturi la curent, planuri urbanistice depăşite, capacităţi de producţie oprite şi termene europene ratate”, susţin experţii.

Starea Climei - România 2026 este un raport iniţiat de InfoClima, care oferă o analiză integrată a schimbărilor climatice şi a impactului lor asupra mediului şi a societăţii. Aflat la cea de-a treia ediţie, documentul este realizat în parteneriat ştiinţific cu Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice, organism independent format din cercetători şi experţi în domenii relevante pentru evoluţia şi impactul schimbărilor climatice în România.

Cele 14 capitole includ date, grafice şi recomandări de politici publice. Reprezentanţi ai Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi ai Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA) discută miercuri despre infrastructurile viitorului, competitivitatea economică şi rezilienţa climatică, în cadrul celei de-a V-a ediţii a Climate Change Summit, ce are loc la Palatul Parlamentului.

Citește și: OMM: Fenomenul El Nino se intensifică în continuare și va atinge apogeul în decembrie