Oficialii din Armenia și Azerbaidjan au declarat, joi, că au convenit asupra textului unui acord de pace pentru a pune capăt a aproape patru decenii de conflict între cele două țări din Caucazul de Sud.

Reuters amintește că cele două foste republici sovietice au purtat o serie de războaie începând cu sfârșitul anilor 1980, când Nagorno-Karabakh, o provincie din Azerbaidjan cu o populație majoritară de etnici armeni la acea vreme, s-a separat cu sprijinul Armeniei.

Ministerul de Externe de la Erevan a declarat, într-un comunicat, că a finalizat proiectul acordului de pace cu administrația de la Baku.

„Acordul de pace este gata pentru semnare. Republica Armenia este pregătită să înceapă consultări cu Republica Azerbaidjan privind data și locul semnării acordului”, precizează armenii.

La rândul său, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a transmis: „Menționăm cu satisfacție că negocierile pe marginea textului proiectului de Acord de Pace și Stabilirea Relațiilor Interstatale între Azerbaidjan și Armenia s-au încheiat.”

Totuși, termenul pentru semnarea acordului rămâne nesigur, deoarece Azerbaidjanul a invocat - ca o condiție prealabilă pentru semnarea acestuia - modificarea constituției Armeniei, pe care o consideră că face afirmații implicite asupra teritoriului său.

Armenia neagă astfel de afirmații, dar premierul Nikol Pashinyan a spus în mod repetat în ultimele luni că documentul de fundație al țării trebuie înlocuit și a cerut un referendum pentru a face acest lucru. Nu a fost stabilită o dată.

Agenția de știri de stat rusă TASS l-a citat pe șeful executivului armean spunându-le jurnaliștilor, joi, că acordul ar împiedica trimiterea de personal din țări terțe pe frontiera Armenia-Azerbaidjan.

Prevederea ar viza, probabil, o misiune de monitorizare civilă a Uniunii Europene, criticată de Baku, precum și polițiștii de frontieră ruși care patrulează părți din granițele Armeniei.

Dezvăluirea ostilităților la sfârșitul anilor 1980 a dus la expulzarea în masă a sute de mii de azeri majoritar musulmani din Armenia și a armeanilor, care sunt majoritari creștini, din Azerbaidjan.

Discuțiile de pace au început după ce Azerbaidjanul a recucerit Karabakh prin forță în septembrie 2023, determinând aproape toți cei 100.000 de armeni ai regiunii să fugă în Armenia. Majoritatea trăiesc acum în Armenia ca refugiați.

Ambele părți au declarat că doresc semnarea unui tratat pentru a pune capăt conflictului îndelungat, dar progresele au fost lente și relațiile tensionate.

Granița lor comună de 1.000 kilometri este închisă și puternic militarizată.

În ianuarie, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a acuzat Armenia că reprezintă o amenințare „fascistă” care trebuie distrusă, într-o declarație pe care liderul Armeniei a numit-o o posibilă încercare de a justifica un conflict nou.