România trebuie să trateze răcirea clădirilor ca pe o problemă strategică a orașelor, nu doar ca pe o soluție individuală de confort, atrage atenția Asociația Energia Inteligentă.

În contextul valurilor de caniculă tot mai intense, experții susțin că orașele au nevoie de sisteme moderne de încălzire și răcire urbană, capabile să reducă presiunea asupra rețelelor electrice și să limiteze efectele insulelor de căldură.

Potrivit asociației, dezbaterea publică din România se concentrează mai ales pe energie electrică, baterii și panouri fotovoltaice, însă acordă prea puțină atenție modului în care clădirile sunt încălzite iarna și răcite vara. În perioadele de caniculă, aparatele de aer condiționat mută vârful de consum electric în sezonul cald, exact în momentele în care rețeaua este deja tensionată.

AEI arată că, într-o lună cu 7 zile de caniculă, un apartament de 70 de metri pătrați poate consuma suplimentar între 50 și 130 kWh de electricitate pentru răcire. La nivelul unui oraș, acest consum individual multiplicat înseamnă sute de MWh cerere suplimentară, apărută într-un interval scurt și greu de gestionat.

În același timp, România are încă o infrastructură importantă de termoficare, cu peste 4.380 de kilometri de rețele și aproximativ 1,05 milioane de clienți. Sistemul este însă afectat de pierderi, investiții insuficiente, dependență de subvenții și, potrivit Asociației Energia Inteligentă, de menținerea unui concept tehnic depășit.

În aceste condiții, modernizarea termoficării nu trebuie să însemne doar repararea vechilor rețele, ci transformarea lor în sisteme moderne, capabile să asigure atât încălzire, cât și răcire, se precizează într-un comunicat. În acest sens, sunt indicate mai multe soluții: termoficarea de generația a IV-a, sistemele de încălzire și răcire de generația a V-a, pompele de căldură, trigenerarea și stocarea termică.

Rețelele de termoficare de generația a IV-a funcționează la temperaturi mai reduse, de 50-70 de grade Celsius, față de 90-120 de grade în sistemele clasice. Acest lucru permite reducerea pierderilor în rețea și creșterea eficienței energetice. Sistemele de generația a V-a merg mai departe și funcționează la temperaturi foarte scăzute, de 10-30 de grade Celsius, fiecare clădire folosind o pompă de căldură pentru încălzire, apă caldă și răcire.

O altă soluție menționată este trigenerarea, prin care se produc simultan energie electrică, energie termică și energie frigorifică din același combustibil, precum gazul natural, biogazul sau alte gaze regenerabile. Vara, căldura recuperată poate alimenta echipamente care produc apă răcită pentru climatizare.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că soluția „fiecare cu aparatul lui de aer condiționat” poate părea mai ieftină la nivel de apartament, dar devine costisitoare la nivelul orașului. Aerul condiționat individual crește puternic vârful de consum vara, evacuează căldură în spațiul urban, amplifică insula de căldură, nu permite recuperarea căldurii și pune presiune suplimentară pe rețelele de distribuție electrică.

În plus, România estimează o creștere semnificativă a consumului de energie electrică până în 2030, de la aproximativ 50 TWh în prezent la circa 64 TWh. Dacă acest consum suplimentar va veni haotic, prin milioane de aparate individuale, orașele vor avea o problemă de rețea. Dacă va fi planificat prin sisteme centralizate moderne, impactul poate fi gestionat mai eficient.

Pentru București, Asociația Energia Inteligentă susține că soluția realistă este trecerea la sisteme de generația a IV-a în prezent și dezvoltarea graduală a celor de generația a V-a. Capitala nu ar trebui să abandoneze termoficarea, ci să o transforme, prin reducerea temperaturilor din rețea, adaptarea magistralelor, dezvoltarea unor zone-pilot de răcire centralizată și introducerea pompelor de căldură mari, care pot folosi apa uzată, lacurile sau râul Dâmbovița. Un rol important ar trebui să îl aibă și stocarea termică, atât pentru apă caldă, cât și pentru apă rece, folosită în perioadele de vârf de consum.

Cluj-Napoca este indicat drept un posibil oraș-pilot pentru răcire urbană modernă. Dezvoltările imobiliare noi și densitatea urbană ar permite implementarea unor rețele de generația a V-a, cu pompe de căldură apă-apă la nivelul clădirilor și răcire centralizată pentru locuințe, birouri, spitale și campusuri.

Pentru Timișoara, unde verile sunt foarte calde, Asociația recomandă dezvoltarea sistemelor de trigenerare pentru spitale, campusuri, industrie ușoară și cartiere de blocuri existente. În cartierele noi ar putea fi introduse rețele de joasă temperatură și sisteme de stocare a frigului pentru orele de vârf.

La Iași, soluțiile propuse vizează modernizarea termoficării existente, utilizarea pompelor de căldură de mare capacitate și dezvoltarea răcirii centralizate pentru spitale, universități și clădiri administrative. Asociația vorbește și despre limitarea graduală a soluțiilor individuale ineficiente în marile proiecte imobiliare.

Oradea este prezentată drept unul dintre cele mai bune exemple potențiale pentru un model românesc de oraș termic inteligent, datorită resurselor geotermale. Extinderea utilizării energiei geotermale, dezvoltarea rețelelor de joasă temperatură și integrarea pompelor de căldură ar putea transforma orașul într-un reper național.

Pentru Constanța, unde cererea de răcire este ridicată, iar accesul la surse de apă poate reprezenta un avantaj, Asociația propune folosirea pompelor de căldură cu sursă apă și dezvoltarea răcirii centralizate în zonele hoteliere și comerciale. Stocarea frigului și integrarea fotovoltaicului local sunt considerate elemente importante pentru viitor.

Asociația Energia Inteligentă propune o strategie în cinci pași: renunțarea la autorizarea cartierelor mari bazate exclusiv pe centrale individuale și aparate de aer condiționat, introducerea obligației de analiză pentru rețele de joasă temperatură în proiectele mari, finanțarea a zece proiecte-pilot de încălzire și răcire urbană, trecerea la termoficare de joasă temperatură și combinarea răcirii urbane cu soluții de stocare.

Mesajul central al organizației este că România nu trebuie să repete, în domeniul răcirii, greșeala făcută în domeniul încălzirii: fiecare clădire pe cont propriu, fiecare apartament cu propriul echipament și fiecare consumator împins spre soluții individuale.

Pentru orașe, soluția corectă ar fi combinarea termoficării de joasă temperatură cu răcirea centralizată, pompele de căldură, trigenerarea acolo unde este eficientă și stocarea termică sau electrică. Aerul condiționat rezolvă confortul unui apartament, dar răcirea urbană poate rezolva problema orașului.