A fost o săptămână umilitoare pentru aproape 300 de mercenari români recrutați să lupte de partea armatei în Republica Democratică Congo.

Capitularea trupelor guvernamentale în urma unui asalt al rebelilor asupra orașului Goma, situat în estul țării, a spulberat și visurile celor care se înscriseseră în această misiune pentru a câștiga sume mari de bani.

BBC a consultat contracte care arată că acești soldați plătiți primeau aproximativ 5.000 de dolari (4.000 de lire sterline) pe lună, în timp ce recruții obișnuiți ai armatei congoleze primesc în jur de 100 de dolari, sau uneori nu sunt plătiți deloc.

Românii fuseseră angajați pentru a ajuta armata în lupta împotriva rebelilor M23, sprijiniți de Rwanda, care susțin că luptă pentru protejarea drepturilor minorității etnice tutsi din RD Congo.

Când ofensiva asupra orașului Goma a început duminică noapte, românii au fost forțați să se refugieze într-o bază a forțelor ONU de menținere a păcii.

„Rebelii M23 au fost sprijiniți de trupe și echipamente militare de ultimă generație din Rwanda și au reușit să ajungă în pozițiile noastre din jurul orașului Goma”, a declarat Constantin Timofti, descris ca un coordonator al grupului, pentru postul TVR.

„Armata națională a renunțat la luptă și am fost forțați să ne retragem”, a adăugat el.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al României, Andrei Țărnea, a declarat pentru BBC că au urmat negocieri „complexe”, în urma cărora rebelii M23 i-au predat pe mercenarii români – descriși de oficialul român drept angajați privați ai guvernului congolez într-o misiune de instruire a armatei – către Rwanda.

Orașul Goma se află chiar la granița cu Rwanda, iar mercenarii au fost filmați de jurnaliști în timp ce traversau frontiera, supunându-se perchezițiilor corporale și altor verificări.

Înainte de a traversa, imagini de pe telefon au arătat cum comandantul M23, Willy Ngoma, îl mustră în franceză pe unul dintre români, cerându-i să se așeze pe jos, să își încrucișeze picioarele și să își pună mâinile pe cap.

L-a întrebat despre antrenamentul său militar – răspunsul românului a fost că a fost pregătit în Legiunea Străină Franceză.

„Te-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mănânci bine”, a strigat comandantul, subliniind contrastul dintre acest salariu și cel al unui recrut congolez. „Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”, a avertizat el.

Nu este clar de unde a obținut Willy Ngoma cifra de 8.000 de dolari, dar contractul prezentat BBC în octombrie de un fost mercenar român arăta că remunerația „strict confidențială” pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ și 3.000 de dolari în perioadele de concediu.

Acordul prevedea o perioadă de serviciu „nedeterminată”, cu o lună de pauză la fiecare trei luni de desfășurare.

Corespondent al BBC în Africa, Ian Wafula l-a întâlnit pe fostul mercenar în capitala României, București, unde venise să investigheze Asociația RALF, despre care experți ai ONU afirmă că este o entitate românească formată din „foști români din Legiunea Străină Franceză”.

Grupul este condus de Horațiu Potra, care se autodescrie ca instructor militar.

În iunie, în timp ce se afla în Goma, jurnalistul a observat astfel de mercenari la punctele de control și desfășurați în oraș, lucrând îndeaproape cu armata congoleză.

În ultimii 3 ani, au fost raportați și conducând trupe congoleze în vehicule militare.

Asociația RALF pare să opereze și în alte părți ale Africii – contractul său prevedea „locații operaționale” în Burkina Faso, RD Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea.

Experții ONU susțin că două companii militare private au fost aduse în 2022 pentru a sprijini forțele congoleze, nu mult după ce M23 s-a regrupat și a început să captureze teritorii în provincia Nord-Kivu.

Prima firmă contractată a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, un cetățean franco-congolez. Sursele BBC spun că această companie a angajat bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi.

Un al doilea contract a fost semnat între compania congoleză Congo Protection, reprezentată de Thierry Kongolo, și RALF.

Contractul specifica faptul că asociația avea expertiză și experiență vastă în gestionarea securității, primind misiunea să asigure instruirea trupelor congoleze printr-un contingent de 300 de instructori, mulți dintre ei români.

Când corepondentul BBC l-a întrebat pe Horațiu Potra, în iulie 2024, despre implicarea grupului său în lupte, el a spus: „Trebuie să ne protejăm. Dacă M23 ne atacă, nu vor spune pur și simplu: Sunteți doar instructori – mergeți acasă.”

Un fost mercenar român a declarat pentru BBC, sub protecția anonimatului, că a renunțat la contract deoarece era nemulțumit de modul în care opera RALF. „Misiunile erau dezorganizate, condițiile de muncă proaste. Românii ar trebui să nu mai meargă acolo, e periculos”, a spus el.

De asemenea, bărbatul a susținut că verificările de fond nu au fost realizate corect și că unii dintre recruți nu aveau nicio pregătire militară – un exemplu fiind un fost coleg de-al său care fusese pompier.

Familia lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români uciși anul trecut într-o ambuscadă a M23, a declarat că acesta fusese ofițer de poliție.

În vârstă de 46 de ani, acesta își luase un concediu sabatic române și acceptase contractul în RD Congo din cauza salariului atractiv.

Mulți alți români au fost convinși de perspectiva unui loc de muncă bine plătit.

Un recrutator de mercenari, pe care jurnalistul BBC l-a întâlnit în octombrie la București, a declarat că încerca să găsească 800 de oameni pregătiți psihic pentru misiune.

În Rwanda, prezența mercenarilor străini din RD Congo a fost criticată ca o încălcare a Convențiilor de la Geneva.

Însă guvernul congolez a respins acuzațiile, susținând că aceștia sunt doar instructori militari veniți să ajute armata națională. Pentru fostul mercenar român, soarta colegilor săi nu a fost o surpriză: „Comanda proastă duce la eșec”, a conchis el.