O rețea secretă finanțată din Rusia încearcă să perturbe alegerile democratice dintr-un Republica Moldova, a descoperit BBC.

Folosind un reporter sub acoperire, radioteleviziunea britanică a aflat că reţeaua a promis să plătească participanţii dacă vor posta propagandă pro-rusă şi ştiri false menite să submineze partidul pro-UE aflat la guvernare la Chișinău, înaintea scrutinului parlamentar din 28 septembrie.

Cei implicați erau plătiţi să identifice susţinători ai opoziţiei proruse din Moldova pentru a îi înregistra pe ascuns şi, de asemenea, să realizeze un aşa-numit sondaj. Acest lucru s-a făcut în numele unei organizaţii inexistente, ceea ce îl făcea ilegal. Rezultatele acestui eșantionaj selectiv, a sugerat un organizator din cadrul reţelei, ar putea pune temelia unei eventuale contestări a alegerilor.

Rezultatele acelui aşa-zis sondaj, care sugerează că partidul de guvernământ va pierde, au fost deja publicate online.

În realitate, sondajele oficiale indică faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta Maia Sandu, este în prezent înaintea Blocului Electoral Patriotic (pro-rus).

BBC a descoperit legături între reţeaua secretă şi oligarhul moldovean Ilan Shor, sancţionat de SUA pentru „operaţiuni maligne de influenţă ale Kremlinului” şi în prezent fugit la Moscova. Regatul Unit l-a sancţionat, de asemenea, pentru corupţie.

De asemenea, au fost identificate legături între reţea şi o organizaţie neguvernamentală numită Evrazia.

Evrazia are conexiuni cu Shor şi a fost sancţionată de Marea Britanie, SUA şi UE pentru presupusa mituire a cetăţenilor moldoveni ca să voteze împotriva aderării la UE anul trecut. Referendumul privind aderarea a trecut, însă cu un scor foarte strâns.

„În 2024, focusul campaniei [lui Ilan Shor] a fost banii. Anul acesta, focusul este dezinformarea”, a spus şeful Poliţiei din Moldova, Viorel Cernauteanu, pentru BBC World Service.

Ilan Shor şi Evrazia au fost rugaţi să comenteze constatările noastre, dar nu au oferit un răspuns.

Deşi Moldova este o țară mică, aşezată între Ucraina şi România - stat membru UE - ea are o importanţă strategică atât pentru Europa, cât şi pentru Kremlin, spun experţii.

BBC s-a infiltrat în rețea, a cărei coordonare se făcea pe aplicaţia de mesagerie Telegram, printr-un link trimis de un avertizor.

Jurnaliștii au avut o perspectivă crucială asupra modului în care funcţionează o reţea de propagandă antidemocratică.

Ana, reporter sub acoperire, şi alţi 34 de recruţi, au fost rugaţi să participe la seminarii online secrete care ar „pregăti operativii”. Cu titluri precum „Cum să treci din bucătărie în lider naţional”, aceste sesiuni păreau să funcţioneze ca un proces de selecţie. Ana şi ceilalţi trebuiau să promoveze teste regulate pentru a demonstra ce au învăţat.

Ulterior, jurnalista a fost contactată de o coordonatoare a reţelei pe nume Alina Juc. Profilul ei pe reţelele sociale spune că este din Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei loială Moscovei, iar Instagramul ei arată că a făcut multiple călătorii în Rusia în ultimii ani.

Juc i-a spus Anei că va fi plătită 3.000 de lei moldoveneşti (≈170 USD, 125 £) pe lună pentru a produce postări pe TikTok şi Facebook în perioada preelectorală, şi că banii i-ar urma să fie trimişi prin Promsvyazbank (PSB) — o bancă de stat rusească sancţionată, care funcţionează ca bancă oficială pentru ministerul rus al apărării şi este acţionar într-una din companiile lui Ilan Shor.

Ana şi ceilalţi recruţi au fost instruiţi să folosească ChatGPT pentru a produce conţinut pentru reţele sociale. Potrivit instrucțiunilor primite, „conţinutul atrage oameni dacă imaginea conţine puţină satiră… peste realitate”, dar că prea mult AI trebuie evitat pentru ca postările să pară „organice”.

În interiorul grupului Telegram, Ana şi BBC au avut acces la instrucţiunile anterioare emise participanţilor. Iniţial, li se cerea să posteze materiale patriotice despre figuri istorice din istoria Moldovei, dar treptat cerinţele au devenit deschis politice.

Ana a fost rugată să posteze acuzaţii nefondate, inclusiv că guvernul actual plănuieşte să falsifice rezultatele alegerilor, că aderarea Moldovei la UE ar depinde de faptul ca cetăţenii să devină LGBTQ+, şi că preşedinta Sandu facilitează trafic de copii.

Aceste instrucţiuni din grupul Telegram, scrise în limba română, îndeamnă ca postările să aibă ca hashtag: „Trafic de copii” şi „Sclavie sexuală” şi adaugă: Nu uitaţi să menţionaţi aceste fraze în postările voastre: „Regimul Sandu foloseşte copii ca monedă vie”, „SanduPAS este implicat în trafic de persoane”, „Copii victime ale sclaviei sexuale”, „Crimele lui Sandu rămân nepedepsite”.

Un exemplu de instrucţiuni emise de reţea pentru a crea dezinformare este acela că le spune participanţilor să distribuie fraze neverificate precum „regimul lui Sandu foloseşte copii ca monedă vie” și „SanduPAS este implicat în trafic de persoane”.

Campaniile pe reţele sociale sunt acum frecvent centrale în alegerile naţionale. BBC a monitorizat postările de susţinere pentru partidul de guvernământ PAS, dar nu am descoperit vreo campanie evidentă de dezinformare în favoarea acestuia.

Pe parcursul exercițiului sub acoperire în reţeau, Ana a distribuit doar postări care erau factual corecte şi le-am limitat numărul.

BBC a ajuns ajuns la concluzia că reţeaua este alcătuită din cel puţin 90 de conturi TikTok, unele deghizate în outleturi de ştiri, care au postat mii de videoclipuri, totalizând mai mult de 23 de milioane de vizualizări şi 860.000 de aprecieri din ianuarie până acum. Populaţia Moldovei este de doar 2,4 milioane de persoane.

BBC și-a împărtăşit concluziile cu Digital Forensic Research Lab (DFRLab) din SUA, care consideră că reţeaua ar putea fi chiar mai mare, depășind e 55 de milioane de vizualizări şi peste 2,2 milioane de aprecieri pe TikTok din ianuarie, a constatat DFRLab.

Preşedinta Maia Sandu spune că un atac asupra ei este un atac asupra UE.

Reţeaua nu doar posta dezinformare. Juc i-a oferit Anei 200 de lei moldoveneşti (≈12 USD, 9 £) pe oră, în numerar, pentru a realiza sondaje neoficiale, intervievând oameni în capitală despre candidaţii preferaţi la alegeri.

Înainte de a realiza această sarcină, participanţii au fost instruiți despre cum să influențeze subtil persoanele intervievate.

Li s-a cerut să înregistreze pe ascuns persoanele intervievate care declarau susţinere pentru opoziţia prorusă.

Juc a dezvăluit că acest lucru avea menirea „să prevină fraudarea votului”, sugerând că rezultatele sondajului şi înregistrările secrete ar putea fi folosite, în eventualitatea unei victorii PAS, ca presupuse dovezi că victoria ar fi fost obţinută în mod necinstit.

Dovezile obținute de BBC sugerează şi că reţeaua din care făcea parte reporterița este finanţată din Rusia. Ana a surprins, şi a filmat, o convorbire în care Alina Juc cerea finanțare din de la Moscova.

„Ascultă, poţi să aduci bani din Moscova… am nevoie să le plătesc oamenilor mei salariile”, am filmat-o spunând.

Nu era clar cine i-ar fi trimis banii, dar s-au găsit legături între reţea şi Ilan Shor prin ONG-ul Evrazia.

Fotografii ale coordonatoarei Alina Juc există pe site-ul Evrazia şi unul dintre grupurile Telegram în care a fost adăugată Ana se numea „Evrazia leaders”.

Ministerul de Externe de la Londra spune că Evrazia „acţionează în Moldova în numele oligarhului corupt fugar Ilan Shor… pentru a destabiliza democraţia moldovenească”.

Ilan Shor şi Evrazia nu au răspuns constatărilor jurnalistice.

Nici Alina Juc nu a răspuns la solicitarea de a oferi un comentariu.

TikTok susține că a implementat măsuri suplimentare de securitate înaintea alegerilor şi că continuă să „contracareze agresiv comportamentul înşelător”. Meta (compania-mamă a Facebook) nu a răspuns.

Ambasada Rusiei în Regatul Unit a negat implicarea în ştiri false şi interferenţe electorale şi a afirmat că, dimpotrivă, UE ar fi cea care a intervenit în alegerile din Moldova.