Datoria externă totală a României a continuat să crească în primele trei luni ale anului 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate, luni, de Banca Națională a României.

Evoluția vine într-un context economic marcat de presiuni fiscale, dezechilibre externe și încetinirea investițiilor străine.

Conform raportului BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a sporit cu 3,06 miliarde de euro față de finalul anului trecut.

Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung, care a ajuns la aproape 182,8 miliarde de euro, reprezentând 79% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 1,4% comparativ cu nivelul de la sfârșitul lui 2025.

În același timp, datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,7 miliarde de euro, echivalentul a 21% din total, în creștere cu 1,1%.

Datele publicate de Banca Centrală arată, însă, și unele evoluții considerate favorabile. Deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primul trimestru la 5,34 miliarde de euro, comparativ cu 6,15 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.

Reducerea deficitului a fost susținută în principal de diminuarea deficitului comercial la bunuri, care s-a îmbunătățit cu aproape un miliard de euro. În schimb, excedentul din servicii a scăzut, iar deficitul veniturilor primare s-a adâncit.

Economiștii urmăresc atent aceste evoluții deoarece deficitul de cont curent și nivelul datoriei externe sunt printre principalii indicatori ai vulnerabilității economice a unei țări. Un deficit extern ridicat poate pune presiune pe cursul valutar și pe costurile de finanțare ale statului.

Raportul BNR indică și o scădere a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primele trei luni ale anului, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, sub nivelul de 1,63 miliarde de euro înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

Din totalul investițiilor, participațiile la capital și profitul reinvestit au avut o contribuție pozitivă, însă creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 331 milioane de euro.

Datele vin într-un moment în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să mențină încrederea investitorilor internaționali, pe fondul avertismentelor recente venite din partea agențiilor de rating privind riscurile fiscale și politice.

Citește și: S&P menţine ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt