Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii începe, marți, seria de interviuri cu procurorii propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea principalelor parchete din România.

Procedura reprezintă o etapă esențială înainte ca propunerile să ajungă pe masa președintelui Nicușor Dan, care va lua decizia finală privind numirile.

Calendarul audierilor

Primul candidat programat la interviu este Codrin Horațiu Miron, propus pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Audierile vor continua în zilele următoare, conform programului stabilit de CSM:

• 11 martie - Alex Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DIICOT
• 12 martie - Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, și Marius Voineag, pentru postul de adjunct al procurorului general
• 16 martie - Ioan Viorel Cerbu, candidat pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA)
• 17 martie - Marinela Mincă și Marius Ionel Ștefan, pentru două funcții de procuror-șef adjunct al DNA

În total, 19 candidați au participat la procedura de selecție organizată de Ministerul Justiției în perioada 8 ianuarie - 2 martie, pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Parchetul General, DNA și DIICOT.

Rolul CSM și decizia finală

După interviuri, Secția pentru procurori a CSM va emite un aviz consultativ motivat pentru fiecare candidat. Chiar dacă avizul nu este obligatoriu, acesta reprezintă un element important în procesul de numire.

Propunerile sunt apoi transmise președintelui Nicușor Dan, care are ultimul cuvânt în desemnarea șefilor marilor parchete, notează Rador Radio România.

Conform Legii 303/2022, șeful statului poate refuza motivat o propunere de numire și trebuie să facă publice argumentele. Decretul de numire sau refuzul trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerilor din partea ministrului Justiției.

Reacții și controverse

Procesul de numire a stârnit și reacții critice din partea unor organizații civice. Vineri, 6 martie, mai multe ONG-uri au organizat un protest în fața Palatului Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan a discutat direct cu manifestanții.

Șeful statului a declarat că își va asuma personal deciziile privind numirile:
„Numirile pe care le voi semna mi le voi asuma, adică procurorii care vor fi semnați de mine vor avea girul meu.”

Președintele a subliniat că dispune de mult mai multe informații decât cele aflate în spațiul public și a sugerat că eficiența noilor conduceri va putea fi evaluată abia după câteva luni de activitate.

„Veți vedea rezultatele acestor numiri probabil în șase luni, pentru că oamenii trebuie să cunoască instituția și să lucreze cu echipele existente”, a spus Nicușor Dan, adăugând că va avea întâlniri periodice cu șefii acestor instituții.

Termenele-limită pentru numiri

Procedura trebuie finalizată rapid, în contextul în care mai multe funcții-cheie devin vacante în perioada următoare:

• funcția de procuror general și cea de procuror-șef al DNA - vacante din 31 martie
• funcția de procuror-șef al DIICOT - vacantă din 14 aprilie

Deciziile privind noile conduceri ale parchetelor sunt considerate esențiale pentru direcția sistemului judiciar din România, în special în domeniile luptei anticorupție și combaterii criminalității organizate.