România a înregistrat progrese semnificative în privinţa recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, dar nu a luat măsuri pentru a consolida guvernanţa independentă şi independenţa editorială a presei publice, se arată în raportul Comisiei Europene despre situaţia statului de drept în România.

Presiunea politică afectează munca jurnaliştilor.

Raportul invocă finanțarea indirectă a presei private prin partide politice și autorități de stat, care, în lipsa unui cadru clar de reglementare, generează o formă mascată de publicitate politică.

De asemenea, rămân insuficiente informațiile despre proprietatea trusturilor media, în special în afara sectorului audiovizual.

Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă guvernamentale, problemele legate de calitatea legislaţiei şi povara reglementării rămân preocupări principale pentru întreprinderi şi organizaţiile societăţii civile.

Între altele, Comisia Europeană recomandă României să ia măsuri pentru a asigura independenţa procurorilor de rang înalt şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, precum şi să introducă reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului şi să asigure eficacitatea sistemului de declarare a averilor.

Statul de drept în România – Concluziile raportului pe 2025

Sistemul de justiție

România a făcut pași importanți în direcția finalizării procesului de reformă a Legilor Justiției, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția privind independența, calitatea și eficiența sistemului judiciar. Se analizează noi măsuri legislative pentru a consolida independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va evalua aplicarea noilor legi după o perioadă suficientă de implementare. A crescut transparența jurisprudenței în materie disciplinară, iar Ministerul Justiției s-a arătat deschis la adaptarea sistemelor IT din instanțe pentru a garanta independența justiției. S-au făcut eforturi pentru acoperirea deficitului de personal, în ciuda constrângerilor bugetare, și s-au inițiat măsuri pentru facilitarea accesului la asistență juridică. Totuși, durata proceselor a crescut față de anii anteriori.

Cadrul anti-corupție

Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 este în derulare, iar o nouă strategie este în pregătire. România menține un bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv la nivel înalt. Totuși, în urma unor decizii privind prescripția, mai multe dosare de corupție au fost închise. Există discuții privind actualizarea cadrului legislativ de integritate, inclusiv o inițiativă legislativă privind „ușile rotative”. Agenția Națională de Integritate și-a menținut activitatea privind conflictele de interese și declarațiile de avere, însă o decizie a Curții Constituționale impune reevaluarea sistemului de declarare a averilor. S-au făcut pași preliminari pentru reglementarea lobby-ului parlamentar, iar o lege privind transparența finanțării partidelor este în continuare blocată în Parlament. Corupția și frauda în achizițiile publice rămân riscuri identificate de autorități, iar unele măsuri sunt în curs.

Libertatea și pluralismul presei

Nu s-au făcut progrese în consolidarea guvernanței și independenței editoriale a presei publice. Finanțarea presei private de către partide și autorități de stat a dus la o creștere a publicității politice netransparente. Consiliul Național al Audiovizualului are nevoie de personal și de un nou sistem IT, iar datele privind proprietatea media (în afara sectorului audiovizual) sunt insuficiente. Actorii din media nu au ajuns încă la un consens privind autoreglementarea. Persistă probleme legate de transparență, acces la informație și hărțuirea jurnaliștilor, iar presiunile politice afectează independența editorială.

Controlul instituțional și echilibrul puterilor

S-au făcut unele progrese în îmbunătățirea consultărilor publice, dar rămân probleme în practică. Impredictibilitatea legislativă, folosirea frecventă a ordonanțelor de urgență, calitatea slabă a legislației și sarcinile administrative excesive rămân preocupări majore pentru mediul de afaceri și societatea civilă. Alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur din 2024. A fost adoptată o Strategie pentru Guvernare Deschisă, însă acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului este în continuare blocată.

Progres general privind recomandările din Raportul privind statul de drept 2024:

• Progres semnificativ în privința Legilor Justiției, inclusiv prin consultări și evaluări.
• Un oarecare progres în asigurarea resurselor umane adecvate în justiție, inclusiv pentru parchete.
• Un oarecare progres privind măsurile operaționale de investigare și urmărire a infracțiunilor, inclusiv fapte de corupție.
• Niciun progres în reglementarea activităților de lobby ale parlamentarilor.
• Niciun progres în consolidarea guvernanței și independenței editoriale a presei publice.
• Un oarecare progres în eficientizarea consultărilor publice.
• Niciun progres în procesul de acreditare a instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

Recomandări pentru România

• Adoptarea de măsuri legislative pentru întărirea independenței procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare.
• Asigurarea investigării și urmăririi eficiente a infracțiunilor din justiție, inclusiv a celor de corupție.
• Introducerea unor reguli clare privind lobby-ul parlamentar și eficientizarea sistemului de declarare a averilor.
• Consolidarea guvernanței și independenței presei publice, în conformitate cu standardele europene.
• Reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea consultărilor publice reale înainte de adoptarea legislației.
• Continuarea procesului de acreditare a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, conform Principiilor de la Paris ale ONU.

Citește și: Radio România Actualități, singurul post de radio aflat în clasamentul încrederii internauților