Conducerea Academiei Române i-a adresat, joi, o scrisoare deschisă preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, în care îi cere să întreprindă tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău să revină "la autenticul său" şi să rămână un simbol identitar românesc, "un reper distinct al spiritului locului" şi, deopotrivă, o atracţie culturală deosebită.

"Academia Română a luat act că lucrările de renovare a primului muzeu literar din ţară, Bojdeuca lui Ion Creangă, au fost încheiate. Din nefericire, aşa cum ne semnalează oameni de cultură din toată ţara şi cum se poate vedea în imaginile postate pe internet, procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară, farmecul simplităţii şi marca imediat recognoscibilă pentru cititorii povestitorului humuleştean. Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch-ului, a amuţit şi şi-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbeşte despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut", se precizează în scrisoare.

Potrivit sursei citate, "adânca tristeţe şi justificata revoltă a oamenilor de bun simţ" izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăţi şi a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii şi istoriei românilor, simboluri care au supravieţuit atrocităţii războaielor, calamităţilor naturale şi regimului comunist.

"Din nepricepere, cu greşită înţelegere a ceea ce înseamnă activitatea de restaurare şi conservare - nu îndrăznim a duce, decât cu jumătate de măsură, gândul mai departe - cu rea intenţie, astfel de "proiecte de restaurare" acţionează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului naţional. Prin urmare, facem apel la dumneavoastră, domnule preşedinte, să întreprindeţi tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău să revină la autenticul său şi să rămână un simbol identitar românesc, un reper distinct al spiritului locului şi, deopotrivă, o atracţie culturală deosebită. Este o datorie pe care o avem în primul rând faţă de generaţiile care vor veni şi care, lipsite de astfel de simboluri de legătură cu vremurile de altădată, vor fi doar nişte biete fiinţe-insule în derivă pe o mare a globalizării, născute într-un timp fără rădăcini şi fără idealuri naţionale şi repere culturale", mai spun membrii Academiei Române în scrisoarea lor.

Aceştia menţionează că aşteaptă răspunsul lui Costel Alexe şi sunt siguri că acesta va consta "într-o corectă şi necesară luare de poziţie, tradusă în fapte reparatoare".

"Scrisoarea de faţă se doreşte a fi, totodată, un semnal de alarmă şi o invitaţie la responsabilitate adresate tuturor instituţiilor din ţară care doresc sau îşi propun să restaureze simboluri culturale - un act cultural absolut necesar, dar care trebuie bine înţeles şi făcut cu avizul celor mai buni specialişti în cunoaşterea şi în conservarea patrimoniului", conchide comunicatul.

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi a făcut unele precizări scandalul recondiționarea Bojdeucii lui Ion Creangă. Potrivit lui Costel Alexe, informaţiile din spaţiul public nu au vreo legătură cu realitatea.

Liderul județean a subliniat că refacerea monumentului istoric era necesară întrucât, în urmă cu 5 ani, clădirea se afla în risc de prăbușire.

”Nu există geamuri termopan, gresie, faianţă, parchet sau alte materiale care să fi alterat structura sau aspectul Bojdeucii. Toate intervenţiile s-au făcut cu restauratori avizaţi, s-au folosit atât materiale, cât şi tehnici tradiţionale în restaurarea Bojdeucii. Doar câteva exemple. Pentru geamuri s-a folosit sticlă artizanală. Tavanul şi grinzile au fost restaurate, nu înlocuite. S-a înlocuit doar o parte a pardoselii, care era putrezită, cu acelaşi material ca cel iniţial. Şiţa era, de asemenea, putrezită şi a fost înlocuită cu şiţă bătută manual de meşteri populari”, a scris şeful CJ Iaşi pe Facebook. ”Poate m-am grăbit, poate nu am comunicat suficient de limpede ce a însemnat procesul de restaurare şi reabilitare, iar pentru asta, îmi cer scuze”, a adăugat Costel Alexe.

”Planul şi execuţia lucrărilor au fost făcute de specialişti, arhitecţi, proiectanţi şi constructori cu experienţă, în care avem încredere. Nu a intervenit nimeni personal asupra planurilor aprobate de numeroasele autorităţi abilitate pe toată perioada implementării proiectului: Ministerul Culturii prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Primăria Municipiului Iaşi şi organismele europene. Proiectul a fost realizat în conformitate cu ceea ce s-a avizat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, aşa cum au constatat şi instituţiile avizatoare”, a precizat Costel Alexe. Potrivit lui, valoarea lucrărilor decontate doar pe reabilitarea Bojdeucii se ridică la aproape 700.000 de lei, fără TVA. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric. Tot luni, prefectul județului Iaşi, Bogdan Cojocaru, a cerut Direcţiei pentru Cultură şi Inspectoratului de Stat în Construcţii să verifice modul în care au fost realizate lucrările de modernizare la Bojdeuca lui Ion Creangă.