Orașul brazilian Belém se pregătește să găzduiască summitul ONU privind schimbările climatice, iar miza este mai mare ca oricând.

Lumea s-a schimbat radical în deceniul scurs de la semnarea acordului istoric de la Paris, dar nu în direcția dorită de liderii globali.

Potrivit Euronews, încălzirea Pământului a continuat într-un ritm mai rapid decât capacitatea societății de a renunța la combustibilii fosili – cărbune, petrol și gaze naturale.

Au existat progrese – proiecțiile privind încălzirea viitoare s-au redus cu mai mult de un grad Celsius față de cele din 2015 –, dar ritmul insuficient al acțiunilor va fi tema centrală a următoarelor două săptămâni, când diplomații se reunesc la Belém, Brazilia, pentru negocierile anuale ale ONU privind clima.

Obiectivul este simplu, dar ambițios: ca țările lumii să colaboreze pentru a opri cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice cauzate de om.

Mulți experți avertizează, însă, că acest țel devine tot mai greu de atins. Schimbările climatice agravează deja dezastre care decid viața sau moartea a miliarde de oameni, iar amânarea acțiunilor nu va face decât să înrăutățească situația.

Rolul popoarelor indigene

Cu cea mai mare pădure tropicală a lumii porțile sale, Belém este considerat locul ideal pentru a evidenția rolul popoarelor indigene și al gestionării durabile a terenurilor în combaterea schimbărilor climatice.

Guvernul președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, care include primul Minister al Popoarelor Indigene din istoria Braziliei, se așteaptă la participarea a peste 3.000 de delegați indigeni, atât din partea societății civile, cât și ca negociatori oficiali. Prin comparație, la summitul de anul trecut din Azerbaidjan au fost prezenți doar 170 de reprezentanți indigeni.

„De data aceasta, liderii lumii vin la Belém, în inima Amazonului, aproape de casele noastre, de râurile și teritoriile noastre”, a spus Olivia Bisa, lider al națiunii Chapra din Peru.

Deși reprezentanții indigeni nu pot vorbi oficial în numele triburilor, Bisa și alții vor avea un rol mai important în negocieri, ca membri ai delegațiilor statelor lor. „Trebuie să fim în încăpere, nu chiar în afara ei”, a spus ea.

În același timp, protestele lor au scos la iveală contradicțiile guvernului brazilian, care se prezintă drept apărător al pădurii amazoniene, deși președintele Lula a aprobat recent un proiect de foraj petrolier la gura fluviului Amazon, provocând indignare și proteste.

Progres în protejarea pădurilor

Înainte de deschiderea oficială a summitului, zeci de țări au anunțat sprijin pentru o nouă inițiativă ambițioasă lansată de Lula – Tropical Forests Forever Facility, un fond global destinat protejării pădurilor tropicale.

Până vineri, fondul atrăsese angajamente de 5,5 miliarde de dolari, după ce Norvegia și Franța s-au alăturat Braziliei și Indoneziei ca investitori principali. Germania a anunțat, la rândul ei, o contribuție „semnificativă”. Scopul este de a atrage investiții totale de 125 de miliarde de dolari.

Spre deosebire de alte fonduri bazate pe donații, acesta va fi finanțat prin instrumente de datorie purtătoare de dobândă, inversând logica economică a defrișărilor: va deveni mai profitabil pentru guverne să mențină pădurile decât să le taie.

Peste 70 de țări bogate în păduri, de la Congo până la Columbia, vor fi eligibile pentru plăți dacă mențin defrișările sub un anumit prag. Țările care nu își protejează pădurile vor pierde o parte din fonduri, proporțional cu suprafețele distruse.

Absența notabilă a Statelor Unite

Casa Albă a anunțat, vineri, că SUA nu vor trimite niciun oficial de rang înalt la COP30.

Președintele Donald Trump a numit schimbările climatice „o farsă” și a retras SUA din Acordul de la Paris chiar în ziua în care a preluat mandatul.

„Președintele Trump nu va pune în pericol securitatea economică și națională a țării pentru a urmări obiective climatice vagi care distrug alte economii”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers.

Absența SUA – care în trecut au jucat un rol esențial în convingerea Chinei să reducă emisiile de carbon și în mobilizarea fondurilor pentru țările sărace – ridică temeri privind un recul al politicilor climatice la nivel global.

Acordul de la Paris, zece ani mai târziu

Acum un deceniu, țările lumii semnau primul acord global pentru combaterea schimbărilor climatice.

De atunci, temperatura medie anuală a planetei a crescut deja cu aproximativ 0,46°C, una dintre cele mai mari creșteri înregistrate într-un interval de zece ani, potrivit datelor serviciului european Copernicus.

Acordul de la Paris urmărea limitarea încălzirii globale la 1,5°C peste media istorică, dar mulți oameni de știință spun acum că acest prag este puțin probabil să fie respectat.

Totuși, s-au făcut progrese: energia regenerabilă este astăzi mai ieftină decât combustibilii fosili în majoritatea țărilor.

Dacă statele își respectă angajamentele actuale, creșterea temperaturii ar putea fi limitată cu peste un grad Celsius – iar fiecare zecime de grad contează, subliniază climatologii.

Spre deosebire de Acordul de la Paris sau de summitul de anul trecut, când s-au discutat contribuțiile financiare ale țărilor bogate pentru adaptarea celor sărace, COP30 nu se așteaptă să se încheie cu un nou acord major.

În schimb, organizatorii și analiștii o consideră „conferința implementării”.

„Cei care vin la Belém întrebând ‘ce acord va rezulta din această conferință?’ pun întrebarea greșită”, a spus Christiana Figueres, fosta responsabilă ONU pentru climă.

Citește și: 50% din suprafața marilor orașe din România, supusă riscului crescut de stres termic