După Venezuela, nu există nicio țară din Americi mai afectată de evenimentele din Caracas decât Cuba.

Cele două națiuni au împărtășit o viziune politică bazată pe socialismul condus de stat încă din 1999, când un tânăr candidat la președinția Venezuelei, Hugo Chávez, s-a întâlnit cu veteranul lider al Revoluției cubaneze, Fidel Castro, pe pista aeroportului din Havana.

De-a lungul anilor, legăturile dintre cele două state s-au adâncit, amintește BBC News. petrolul venezuelean a ajuns pe insula condusă de comuniști, în timp ce medici și personal sanitar cubanez au fost trimiși în sens invers.

După moartea celor doi lideri, Nicolás Maduro - instruit și format în Cuba - a devenit succesorul desemnat de Chávez, ales și pentru că era acceptabil pentru frații Castro. El a reprezentat continuitatea revoluției cubaneze la fel de mult ca pe cea venezueleană.

Acum însă și el a fost îndepărtat de la putere la Caracas, în urma unei intervenții în forță a unității de elită Delta Force a SUA. În lipsa lui, perspectivele pentru Cuba sunt sumbre.

Pentru moment, guvernul cubanez a condamnat ferm operațiunea, calificând-o drept ilegală, și a declarat două zile de doliu național pentru cei 32 de cetățeni cubanezi uciși în intervenția militară americană.

Decesele acestora au scos la iveală un fapt cunoscut de mult timp în legătură cu influența Cubei asupra președinției și armatei venezuelene: dispozitivul de securitate al lui Maduro era alcătuit aproape în totalitate din gărzi de corp cubaneze. Cetățeni cubanezi ocupă, de asemenea, numeroase poziții în serviciile de informații și în armată din Venezuela.

Cuba a negat mult timp că ar avea soldați sau agenți de securitate activi în Venezuela, însă foști deținuți politici eliberați au afirmat adesea că au fost interogați în detenție de persoane cu accent cubanez.

Mai mult, în pofida declarațiilor publice repetate de solidaritate dintre cele două țări, se crede că influența cubaneză exercitată din umbră asupra statului venezuelean a creat tensiuni între miniștrii apropiați de Havana și cei care consideră că relația stabilită inițial de Chávez și Castro a devenit profund dezechilibrată.

În esență, această tabără susține că, în prezent, Venezuela primește prea puțin în schimbul petrolului livrat.

Se estimează că Venezuela trimite în jur de 35.000 de barili de petrol pe zi către Cuba, o cantitate pe care niciun alt partener energetic major al insulei, precum Rusia sau Mexic, nu o poate egala.

Tactica administrației Trump de a confisca petrolierele venezuelene sancționate a început deja să agraveze criza de combustibil și electricitate din Cuba și riscă să devină extrem de severă într-un timp foarte scurt.

În cel mai bun scenariu, viitorul pare tot mai complicat pentru insula caraibiană, deja încercată, fără Maduro la conducerea regimului de la Caracas.

Cuba se afla oricum în cea mai gravă criză economică de la Războiul Rece încoace.

De luni întregi, penele de curent se succed pe întreg teritoriul insulei. Impactul asupra vieții de zi cu zi a cubanezilor este extrem de dur: perioade îndelungate fără electricitate stabilă, alimente care se strică în frigidere, ventilatoare și aparate de aer condiționat nefuncționale, țânțari înmulțindu-se în căldură și gunoaie neridicate.

În ultimele săptămâni, insula s-a confruntat și cu un focar extins de boli transmise de țânțari, cu un număr mare de cazuri de dengue și chikungunya. Sistemul de sănătate cubanez, odinioară o mândrie a revoluției, face față cu dificultate situației.

Nu este o imagine plăcută, dar este realitatea zilnică pentru majoritatea cubanezilor, comentează BBC News.

Ideea că fluxul de petrol venezuelean către Cuba ar putea fi oprit de Delcy Rodríguez provoacă teamă profundă, mai ales dacă aceasta va încerca să liniștească administrația Trump după raidul american împotriva predecesorului său și să evite perspectiva unor noi violențe.

Președintele Donald Trump insistă că Washingtonul dictează acum direcția în Venezuela. Deși aceste declarații au fost nuanțate ulterior, într-o anumită măsură, de secretarul de stat Marco Rubio, nu există îndoieli că administrația SUA se așteaptă la o conformare totală din partea lui Rodríguez, în calitate de președinte interimar.

Trump a amenințat că vor exista consecințe suplimentare, posibil mai grave, dacă aceasta „nu se comportă”, după cum a spus el.

Un asemenea limbaj - la fel ca operațiunea americană din Venezuela - a șocat și a indignat criticii Washingtonului, care acuză Casa Albă de cea mai gravă formă de imperialism și intervenționism american în America Latină de la Războiul Rece.

Îndepărtarea lui Maduro de la putere ar echivala cu o răpire, susțin aceștia, iar dosarul său ar trebui respins la eventualul proces din New York.

Donald Trump pare însă neafectat de aceste critici, avertizând că ar putea proceda la fel și împotriva președintelui Columbiei, dacă va fi necesar.

Liderul de la Casa Albă a numit noile circumstanțe îngrijorătoare din America Latină „Doctrina Donroe”, o aluzie la Doctrina Monroe - un principiu de politică externă din secolul al XIX-lea, cu accente colonialiste, care avertiza puterile europene să nu se implice în sfera de influență a SUA din emisfera vestică.

Cu alte cuvinte, America Latină este „curtea din spate” a Statelor Unite, iar Washingtonul ar avea dreptul inalienabil de a decide ce se întâmplă acolo. Marco Rubio a folosit exact acest termen - „curte din spate” - când a justificat acțiunile împotriva Venezuelei în emisiunile politice de duminică din SUA.

Șeful diplomației SUA rămâne o figură-cheie și în ceea ce urmează pentru Cuba. Embargoul economic american este în vigoare de peste șase decenii și nu a reușit să-i îndepărteze pe frații Castro sau proiectul lor politic de la putere.

Cubanez-american, fost senator de Florida și fiu al unor exilați cubanezi, Marco Rubio și-ar dori, potrivit apropiaților, să fie omul, sau omul din spatele omului, care pune capăt celor 60 de ani de guvernare comunistă în patria părinților săi.

El vede strategia de îndepărtare a lui Maduro și impunerea unor condiții dure unui guvern mai docil la Caracas, condus de Rodríguez, drept cheia pentru atingerea acestui obiectiv declarat la Havana.

Cuba a trecut prin perioade dificile și în trecut, iar guvernul rămâne sfidător în fața acestei noi intervenții militare americane în regiune.

Cei 32 de „curajoși combatanți cubanezi” care au murit în Venezuela vor fi onorați, a declarat președintele cubanez Miguel Díaz-Canel, pentru că „au înfruntat teroriști în uniforme imperiale”.

„Cuba este gata să cadă”, a replicat Donald Trump la bordul avionului Air Force One.