Cum se pot feri românii de capcanele infractorilor cibernetici. Directorul general al DNSC: Șansele de a recupera banii sunt destul de mici
„Aproximativ o dată la o lună, o lună şi jumătate ne întâlnim cu imaginea unei instituţii publice sau unei firme foarte mari, foarte cunoscute din România, din diverse domenii de activitate, care este utilizată în mod abuziv pentru aceste campanii de înşelăciune online”, a spus directorul general al DNSC.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 27 Octombrie 2025, 10:48 • Actualizat: 27 Octombrie 2025, 10:50
Directorul general al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Câmpean, a explicat, luni, 27 octombrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, cum se pot feri românii de capcanele infractorilor cibernetici, precizând că victimele înșelătoriilor pe care le pun la cale aceștia au șanse destul de mici de a-și recupera banii furați.
„Observăm că atacatorii cibernetici sunt foarte inventivi în a crea unele pagini false, pagini de web false, sau preponderent prin a trimite mesaje şi linkuri care au o aparenţă legitimă, prin care în final încearcă să convingă utilizatorul final, cetăţeanul fie să ofere date personale ori să efectueze anumite plăţi prin afara canalelor oficiale. Le prezintă foarte mult aceşti atacatori, aceşti infractori informatici, sub forma unor oferte deosebit de atractive în principal, mizând pe faptul că utilizatorii, evident, au activitate din ce în ce mai intensă în mediul online şi cumpără foarte multe servicii, produse online.
Datele noastre la directorat arată că aproximativ o dată la o lună, o lună şi jumătate ne întâlnim cu imaginea unei instituţii publice sau unei firme foarte mari, foarte cunoscute din România, din diverse domenii de activitate, care este utilizată în mod abuziv pentru aceste campanii de înşelăciune online. Deci este un fenomen care, din păcate, a devenit destul de frecvent şi pentru care trebuie să facem o bună popularizare a riscurilor şi a măsurilor, a contramăsurilor care sunt disponibile, de asemenea.
Se exploatează naivitatea utilizatorului. Evident, noi, ca utilizatori ai internetului, ca utilizatori ai tehnologiei digitale, trebuie să fim conştienţi că există riscuri, că este foarte delicat a oferi date personale sau a efectua tranzacţii pe nişte site-uri pe care nu le cunoştem, pe care nu le-am mai folosit niciodată şi trebuie să exercităm o mare, mare atenţie acolo unde ni se cer date financiare, de genul date de card bancar, sau unde suntem somaţi în unele cazuri de-a dreptul să efectuăm anumite plăţi online. Deci cam asta este caracteristica principală”, a spus directorul DNSC, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
El a adăugat că DNSC estimează că peste 80% din aceste tipuri de înşelăciuni vizează finanţele - infractorii vor bani, dar o mică parte dintre ei încearcă să sustragă date personale sau să obţină acces neautorizat la dispozitivele utilizatorilor.
Ce trebuie să facă românii pentru a se feri de înșelăciuni
Dan Câmpean a subliniat că au început să fie transmise mesaje directe, foarte bine scrise, inclusiv în limba română, pentru că inteligenţa artificială estee folosită tot mai mult pentru a scrie mesaje foarte credibile, foarte actualizate.
De asemenea, directorul general al DNSC a explicat ce ar trebui să facă românii pentru a se feri de infractorii cibernetici.
„Deci, aceste mesaje vin pe multiple canale, în principal prin reţelele sociale, dar şi prin programe de mesagerie directă, deci prin programele pe care le folosim cu toţii pentru a face comunicare directă cu grupuri, cu prieteni, cu parteneri.
Deci orice mesaj care vine direct către noi, indiferent pe care din aceste canale, dar care include linkuri şi prin care, într-un mod mai mult sau mai puţin imperativ, ni se solicită să executăm o plată sau să facem o anumită activitate pe dispozitivul nostru electronic, pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, trebuie tratată cu suspiciune şi recomandarea noastră principală este, înainte de a efectua astfel de activităţi, utilizatorul trebuie să facă o minimă verificare cu site-ul de web sau cu altă sursă credibilă, oficială a organizaţiei a cărei imagine şi brand sunt utilizate.
În cazul în care o persoană a accesat din greşeală un link fals sau şi-a introdus datele personale, Dan Cîmpean recomandă raportarea la DNSC.
„Deci îi încurajăm pe cei care, din neatenţie sau fiind păcăliţi, şi-au introdus date personale, date de utilizator sau chiar au efectuat tranzacţii financiare, să raporteze la numărul naţional unic 1911 sau să completeze formularul care este disponibil pentru toţi utilizatorii pe site-ul Directoratului”, a spus el.
„Șansele sunt destul de mici pentru a recupera pagubele financiare”
Totodată, Dan Cîmpean a spus că șansele sunt destul de mici pentru recuperarea pagubelor financiare, pentru că aceste reţele infracţionale sunt unele multinaţionale, operează de oriunde din lume şi ţintesc utilizatori oriunde pe glob, iar mecanismele pe care aceștia le folosesc pentru a mişca banii, pentru a-i transfera, sunt unele extrem de complexe.
„Deci, de la momentul în care utilizatorul naiv a făcut o plată, şi până la momentul în care banii au dispărut din acel cont şi au fost plimbați prin multiple ţări, durează câteva ore. Iar autorităţile din multe state, inclusiv Poliţia Română, inclusiv Interpol, Europol, documentează şi lucrează de ordinul săptămâni sau chiar luni pentru un astfel de caz.
Deci probabilitatea de a ne recupera banii este foarte mică. De aceea este mult mai important să încercăm să prevenim, nu să tratăm simptomul şi câteva măsuri simple de igienă cibernetică, combinate cu atenţia utilizatorului, ne pot scuti de foarte multe astfel de probleme”, a adăugat directorul DNSC.
Citește și: Avertisment DNSC: Hackerii folosesc numele OLX România pentru a vă fura datele!













