În raportul despre situaţia drepturilor omului în 2024, Departamentul american de Stat consemnează anularea alegerilor prezidenţiale din România, demers văzut ca "o restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică".

Administrația de la Washington pune la îndoială amestecul Rusiei în procesul electoral prin intermediul reţelelor sociale, afirmând că „observatori independenţi au sugerat că acea campanie în cauză de pe reţelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc".

Tot în ceea ce privește România, printre problemele semnificative în domeniul drepturilor omului s-au numărat rapoarte credibile privind restricții ale libertății de exprimare, precum și infracțiuni, acte de violență sau amenințări cu violența motivate de antisemitism.

Guvernul a întreprins măsuri credibile pentru identificarea și sancționarea oficialilor care au comis abuzuri în domeniul drepturilor omului, însă, în unele cazuri, acțiunile autorităților au fost insuficiente, iar impunitatea a rămas o problemă.

România, menționată în raportul administrației Trump

La capitolul despre libertatea de exprimare din raport, Departamentul american de Stat notează că acest drept este prevăzut în Constituție, iar guvernul a respectat, în general, acest drept.

"Organizații media independente și observatori internaționali au remarcat lipsa transparenței în privința proprietății mass-media și finanțarea netransparentă a instituțiilor media de către partidele politice, precum și politici editoriale subordonate intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor.

Jurnaliști și reprezentanți ai societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost uneori limitată prin accesul restricționat sau contra cost la informații de interes public emise de guvern și instituțiile publice, inclusiv informații privind cheltuieli, contracte sau licitații implicând fonduri publice și diplomele oficialilor publici. Jurnaliștii și organizațiile neguvernamentale au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministere, agenții sau autorități locale controlate de stat pentru a obține acces la informații publice. Unii jurnaliști din țară au fost hărțuiți, acționați în instanță sau amenințați de autorități, de persoane despre care au investigat și relatat sau de intermediari", se precizează în document.

Departamentul amintește că magistrații constituționali au anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, invocând că "numeroase nereguli și încălcări ale legislației electorale… au compromis transparența și corectitudinea campaniei electorale", ridicând suspiciuni privind corectitudinea desfășurării alegerilor.

"Decizia a fost criticată de unii ca o restricție nejustificată asupra discursului politic. Curtea Constituțională a prezentat alegerile ca fiind influențate necorespunzător de o operațiune de informare a Rusiei pe rețelele sociale, însă observatori independenți au sugerat că respectiva campanie pe rețelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc", notează Departamentul.

Scrutinul a fost repetat în mai 2025.

"Legea [românească - n. red] interzicea negarea Holocaustului și promovarea sau folosirea simbolurilor ce reprezintă ideologii fasciste, rasiste sau xenofobe, sau simboluri asociate cu mișcarea legionară naționalistă, extremistă, fascistă și antisemită din perioada interbelică – partid politic și mișcare paramilitară aliată cu regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

La 14 ianuarie, poliția a reținut temporar activista civică Angi Șerban și, potrivit relatărilor, a supus-o interogatoriului, prelevării de amprente și unei percheziții corporale după ce Șerban a postat pe Facebook: <<Dacă la un protest pașnic poliția vine cu arme de foc, nu ar fi legitim ca protestatarii să vină cu cocktailuri?>>. Potrivit unui comunicat al Poliției Capitalei, postarea lui Șerban reprezenta o incitare la comiterea de infracțiuni", consemnează raportul americam.

Raporul mai amintește că, pe 18 iulie, biroul DIICOT din Caraș-Severin a emis o ordonanță prin care solicita jurnaliștilor de la RISE Project, un consorțiu de investigații jurnalistice, să își dezvăluie sursele legate de o anchetă RISE ce se suprapunea cu o investigație DIICOT, sub amenințarea unei dispoziții ce le-ar fi permis autorităților să le percheziționeze bunurile pentru a obține probe privind sursele și ancheta lor. Echipa RISE a anunțat că nu va respecta ordonanța. Mai multe organizații media au semnat o scrisoare adresată sistemului judiciar prin care solicitau anularea ordonanței, argumentând că „protecția surselor media este atât un privilegiu legal, cât și o obligație profesională a jurnaliștilor”, privilegiu consacrat atât în legislația românească, cât și în cea europeană. DIICOT a anulat ordonanța în aceeași zi, invocând o eroare procedurală.