După atacul cu rachete şi drone asupra Israelului, Iranul a lansat o ofensivă diplomatică.

Regimul de la Teheran poartă discuţii cu cel puţin 9 ţări, cărora le-a transmis că obiectivul său a fost de descurajare a statului evreu şi că republica islamică va răspunde unor noi agresiuni israeliene, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres.

“Acţiunea Iranului avea ca obiectiv să descurajeze, să pedepsească şi să avertizeze regimul sionist (Israelul) că, dacă acest regim recurge la o nouă acţiune, va primi cu siguranţă un răspuns puternic”, i-a transmis ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian, omologului său rus Serghei Lavrov.

Un mesaj similar a transmis şeful diplomaţiei iraniene omologilor săi din Qatar, India, Malta, Egipt, Arabia Saudită, Siria, Turcia şi Uniunea Europeană în orele scurse de la atacul Iranului asupra Israelului.

Iranul a lansat sute de drone şi rachete împotriva Israelului, sâmbătă seara, ca răspuns la atacul atribuit Israelului asupra consulatului iranian din Siria din 1 aprilie, care a provocat moartea a şase sirieni şi a şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei, între care doi generali.

“Având în vedere inacţiunea Naţiunilor Unite şi a Consiliului de Securitate în emiterea unei singure condamnări a acestei acţiuni (atacul asupra consulatului - n. red), Republica Islamică Iran nu a avut de ales decât să treacă la represalii împotriva regimului sionist în limitele a ceea ce consideră a fi legitimă apărare”, i-a transmis Amir-Abdollahian şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Şeful diplomaţiei iraniene a dat asigurări că, după atacul de sâmbătă, “subiectul este închis” pentru Teheran, dar a insistat că, dacă vor exista acţiuni de represalii israeliene, Iranul nu va ezita să răspundă.

Totodată, Abdollahian s-a întâlnit duminică cu ambasadorii străini la Teheran.

La ONU, în cadrul unei sesiuni de urgenţă a Consiliului de Securitate organizată la solicitarea Israelului, reprezentantul iranian Saeed Iravani a evitat un ton beligerant. Iranul, a explicat el, “nu are nicio intenţie să intre în conflict cu Statele Unite în regiune” şi şi-a demonstrat “angajamentul faţă de pace, precum şi reţinerea sa” după ce s-a dovedit implicarea SUA în interceptarea dronelor şi rachetelor iraniene.

Însă, dacă Statele Unite merg mai departe şi vor iniţia o operaţiune împotriva cetăţenilor sau intereselor iraniene, “ne vom folosi dreptul inerent de a răspunde proporţional”, a avertizat Iravani.

În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Naser Kanani, a insistat luni, într-o conferinţă de presă la Teheran, că Iranul nu caută să sporească tensiunile în Orientul Mijlociu şi a dat asigurări că atacul iranian împotriva Israelului a fost “necesar, proporţional şi îndreptat asupra unor obiective militare” pentru a crea “capacitatea de disuasiune”.

“Iranul nu caută să sporească tensiunea în regiune”, a insistat Kanani, adăugând că Teheranul va acţiona “mai puternic decât oricând pentru a descuraja şi a pedepsi agresorul pentru orice acţiune ilegală şi iraţională”, respectând în acelaşi timp principiile Cartei Naţiunilor Unite şi dreptul internaţional.

“Acţiunea Republicii Islamice Iran a fost necesară şi proporţională şi a fost îndreptată împotriva obiectivelor militare”, a afirmat Kanani, care a deplâns lipsa de măsuri din partea Consiliului de Securitate al ONU, dar şi a SUA, Regatului Unit şi Franţei, pe fondul atacului asupra consulatului iranian din Damasc, de la 1 aprilie.

“Iranul a acţionat cu obiectivul de a crea descurajare, de a preveni repetarea crimei regimului sionist (Israelul) şi de a apăra securitatea şi interesele naţionale” iraniene în lipsa unor acţiuni internaţionale, a continuat Kanani.

Cât despre posibile reacţii ale statelor occidentale şi apeluri la impunerea de noi sancţiuni împotriva Iranului, Kanani a declarat că ar trebui “să aprecieze moderaţia” Teheranului.

“Aceste ţări, în loc să adopte o acţiune ilogică, ar trebui să aprecieze moderaţia Iranului în ultimele luni şi comportamentul responsabil al Iranului în direcţia securităţii şi a păcii”, a dat asigurări diplomatul iranian.

Atacul iranian, dezbătut în Consiliul de Securitate al ONU

"Atacul fără precedent al Iranului a fost contracarat de o apărare fără precedent. A fost prima dată când o astfel de coaliţie a acţionat împreună împotriva ameninţării Iranului şi a reprezentanţilor săi în Orientul Mijlociu", a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Daniel Hagari.

Ambasadorul Israelului la ONU a cerut Consiliului de Securitate, reunit de urgență, să impună “toate sancţiunile posibile” împotriva Iranului, în urma atacului fără precedent asupra Israelului.

“Consiliul trebuie să acţioneze”, a afirmat Gilad Erdan, solicitând în special “să se impună toate sancţiunile posibile împotriva Iranului înainte de a fi prea târziu”.

Iranul “nu a avut de ales decât să-şi exercite dreptul la autoapărare”, a declarat ambasadorul său la ONU, Amir Saeid Iravani.

“Consiliul de Securitate nu şi-a îndeplinit datoria de a menţine pacea şi securitatea internaţionale”, nereuşind să condamne lovitura de la 1 aprilie împotriva consulatului iranian din Damasc şi, “în aceste condiţii, Republica Islamică Iran nu a avut altă opţiune decât să-şi exercite dreptul la autoapărare”, a declarat ambasadorul iranian, care a dat asigurări că Teheranul nu doreşte o escaladare, dar că va răspunde la “orice ameninţare sau agresiune”.

Orientul Mijlociu, "pe marginea prăpastiei"

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a lansat, duminică, un apel de „reținere maximă” în cadrul Consiliului de Securitate reunit după atacul Iranului împotriva Israelului, avertizând că nici regiunea și nici lumea nu-şi pot permite mai mult război.

Antonio Guterres a condamnat din nou atacul lansat sâmbătă de Iran împotriva Israelului, denunţând o „escaladare gravă”.

În acelaşi timp, el a condamnat încă o dată atacul împotriva consulatului iranian din Damasc, la 1 aprilie, subliniind „principiul inviolabilităţii” instituţiilor diplomatice.

„Orientul Mijlociu este pe marginea prăpastiei. Populaţiile regiunii se confruntă cu un pericol real al unui conflict generalizat devastator. Este momentul pentru dezamorsare şi dezescaladare. Este momentul pentru a da dovadă de reţinere maximă.

Este vital să se evite orice acţiune care ar putea duce la confruntări militare majore pe mai multe fronturi în Orientul Mijlociu. Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”, a adăugat el.

Reacții de condamnare la București

Preşedintele Klaus Iohannis a reacționat, duminică, la atacul cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului.

Într-un mesaj publicat online, liderul de la Cotroceni a făcut apel la evitarea unei escaladări a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

''România condamnă în cei mai fermi termeni atacul Iranului împotriva Israelului. Suntem în deplină solidaritate cu poporul israelian în aceste momente dificile. Facem apel la evitarea unei escaladări regionale ulterioare'', a notat şeful statului pe platforma X/Twitter.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a transmis că România condamnă cu fermitatea atacul lansat de Iran împotriva Israelului.

"Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în faţa atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac şi susţinem dreptul Israelului de a asigura securitatea cetăţenilor sǎi", a scris șeful executivului de la București, duminică dimineață, într-un mesaj pe platforma X/Twitter.

Spirala ostilităților

Atacurile asupra unor ținte din Siria s-au înmulțit în ultimele luni, pe fondul asediului asupra Fâșiei Gaza.

Pericolul actual este ca ostilitățile din enclava palestiniană să escaladeze într-un război regional total, ceea ce majoritatea guvernelor din regiune au încercat să evite.

Săptămânile de discuții purtate cu medierea Egiptului și Qatarului nu au reușit să aducă un acord de încetare a focului, iar presiunea internațională crește.

Guvernul statului evreu a negat că ar împiedica distribuția acestora și a acuzat agențiile ONU de pe teren că nu reușesc să distribuie hrana și medicamentele la cei care au nevoie de ele.

Gruparea islamistă palestiniană Hamas a atacat Israelul la 7 octombrie, provocând moartea a 1.200 de persoane, potrivit unui bilanţ israelian.

De atunci, operaţiunile Israelului în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, au provocat moartea a peste 33.000 de persoane, potrivit ministerului palestinian al sănătăţii, au dus la strămutarea aproape a întregii populaţii palestiniene de 2,3 milioane de locuitori din Gaza, au provocat o criză umanitară şi au dus la acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă.

Reuters amintește că grupările susţinute de Iran şi-au declarat sprijinul pentru palestinieni, lansând atacuri din Liban, Yemen şi Irak. Până acum, Teheranul a evitat o confruntare directă cu Israelul sau cu SUA, declarând în acelaşi timp sprijin pentru aliaţii săi.

Citește și: MAE le recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile în Orientul Mijlociu