O Românie mai polarizată ca oricând din anul 1990 până în prezent se confruntă cu o ciocnire între două modele de ţară în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, în care ultranaţionalistul George Simion s-a impus clar în faţa proeuropeanului Nicuşor Dan, a scris, luni, 5 mai, agenția spaniolă de presă EFE.

Conform numărătorii practic încheiate, atât în interiorul, cât şi în exteriorul României, liderul partidului naţionalist populist AUR a câştigat cu 41% din voturi, aproape de două ori mai mult decât cel mai apropiat rival al său, primarul Bucureştiului, cu care se va confrunta în turul al doilea şi decisiv al alegerilor, pe 18 mai.

George Simion a primit peste 3,8 milioane de voturi, o parte considerabilă din acestea provenind din diaspora românească, din care aproape un milion de persoane s-au prezentat la vot, peste 60% fiind în favoarea liderului ultranaţionalist.

Pe de altă parte, Nicușor Dan a reuşit în ultima parte a numărătorii voturilor să îl învingă pe candidatul marii coaliţii de guvernare, Crin Antonescu, cu aproximativ 86.000 de voturi, datorită şi susţinerii puternice din partea diasporei (25%).

La primele ore ale dimineţii de luni, după ce a fost clar că s-a calificat pentru turul al doilea, Nicușor Dan a recunoscut în faţa susţinătorilor săi că votul va fi dificil şi că nu va fi o dezbatere între politicieni individuali, ci mai degrabă o „dezbatere pro şi contra” orientării occidentale a României, o fostă ţară comunistă care este membră a Uniunii Europene şi a NATO.

Nicușor Dan, care conduce Primăria Bucureştiului din 2020 ca politician independent, a adăugat că sarcina sa şi a echipei sale de campanie va fi acum să convingă oamenii că acesta este cadrul în care se va desfăşura campania.

„Sunt optimist că vom câştiga”, a declarat matematicianul în vârstă de 55 de ani, care a studiat în Franţa în anii 1990, a mai scris EFE, potrivit Agerpres.

Întrebat despre faptul că până acum nici Crin Antonescu, candidatul coaliţiei de guvernare formată din social-democraţi, liberali şi minoritatea maghiară, nici Elena Lasconi, o contracandidată de centru, nu şi-au îndemnat deschis alegătorii să voteze pentru el în turul al doilea, Nicușor Dan a răspuns că acest lucru nu este atât de important. „Ceea ce va fi important este modul în care oamenii se vor poziţiona”, a conchis el.

Analiştii locali sunt de acord că sarcina lui Nicușor Dan de a opri ascensiunea la putere a lui George Simion va fi foarte dificilă.

„Al doilea tur va fi interesant. Dan va căuta aliaţi politici şi va încerca să îşi maximizeze baza electorală. Dar Simion va face acelaşi lucru. Cifrele raţionale (de susţinere) sunt acum de partea lui Simion, dar cifrele emoţionale se vor consolida în câteva zile”, a declarat analistul Radu Delicote pentru EFE.

EFE, despre George Simion

Potrivit EFE, George Simion, un populist în vârstă de 38 de ani a cărui carieră politică a luat avânt în timpul gestionării pandemiei de coronavirus din 2020, nu a apărut duminică seara în faţa susţinătorilor săi sau a camerelor de luat vederi, limitându-se să transmită un mesaj înregistrat din biroul său.

Simion se prezentase în aceste alegeri drept „moştenitorul politic” al ultranaţionalistului pro-rus descalificat Călin Georgescu, care a câştigat împotriva tuturor pronosticurilor în primul tur al alegerilor din 2024, graţie unei campanii sofisticate pe reţelele de socializare, în special TikTok, foarte popular în România.

Potrivit serviciilor de informaţii şi justiţiei române, această campanie a constituit o ingerinţă din străinătate, probabil din partea Rusiei, iar alegerile au fost anulate şi reluate duminică.

Biroul prezidenţial al României are puteri importante, în special în politica externă şi de apărare, iar aceste alegeri sunt, prin urmare, esenţiale pentru direcţia politică viitoare a ţării.

UE şi NATO urmăresc procesul electoral cu un interes şi o îngrijorare deosebite, având în vedere posibilitatea tot mai plauzibilă ca un candidat ultranaţionalist, admirator al lui Donald Trump şi eurocritic să devină liderul ţării.

George Simion este deosebit de controversat în ţările vecine, Republica Moldova şi Ucraina, unde a fost declarat persona non grata pentru că a revendicat în trecut o parte din aceste teritorii pentru România.

De asemenea, EFE a notat faptul că liderul AUR este împotriva continuării sprijinului militar acordat Ucrainei în efortul acesteia de a se apăra împotriva invadării ruseşti. România formează flancul sud-estic al NATO şi găzduieşte un contingent mare de trupe NATO, jucând un rol-cheie în stabilitatea şi securitatea regională în regiune.

Citește și: Prezidențiale 2025, rezultate finale ale primului tur