Expertul în educație Daniela Vișoianu, consilier parlamentar, invitată luni, 15 aprilie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități (RRA), a explicat factorii ce pot aduce la bullying-ul în școli și a subliniat faptul că minorii nu pot depăși singuri situațiile de hărțuire, fie că sunt victime sau agresori.

Daniela Vișoianu a explicat că printre factorii care duc la bullying-ul în școli se numără faptul că folosirea tehnologiei a scăzut capacitatea de atenție la nivelul întregii societăți; dar și faptul că nevoile fundamentale ale copiilor, cum ar fi setea sau foamea, nu sunt foarte bine adresate în școli.

„Peste aceste nevoi, pe care copiii le conștientizează sau nu - ei sunt doar agitați - dacă apare tensiune în corp sigur că poate să apară și un comportament mai violent, mai agitat sau mai agresiv, pentru că e nevoie de o supraviețuire acolo - de apă, de masă, de odihnă, de somn - Peste aceste nevoi se suprapune chestiunea cu tehnologia, care anulează conștientizarea de nevoi.

Adolescenții care se joacă la calculator nu își dau seama dacă le e sete, dacă le e foame, dacă le e somn. Dacă părintele intervine abrupt și le ia consola de joc sau telefonul, brusc copilului i se face somn, pentru că nu își dădea seama că îi este somn, sau alte tipuri de urgențe care pur și simplu sunt amânate. Peste asta se suprapune preadolescența, adolescența, cu alte provocări în corp.”, a explicat expertul în educație.

Ea a mai explicat că părinții își pot da seama de o situație de hărțuire cu care s-ar putea confrunta copiii lor din schimbarea comportamentului acestuia. În astfel de situații, aceștia trebuie să vorbească cu învățătorul sau dirigintele, iar mai apoi pot apela și la consilierii școlari.

Expertul în educație: Construirea caracterului rămâne și în responsabilitatea școlii

De asemenea, potrivit invitatei la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, copiii nu pot depăși singuri situațiile de bullying - fie că sunt victime, fie că sunt agresori. Ea a atras atenția că școala este implicată în construirea caracterului elevului.

„Copilul nu poate să depăşească singur dificultatea cu care se confruntă, situaţia de hărţuire, chiar şi când este agresor. Acolo sunt mai multe lucruri şi e un triunghi care trebuie construit între familie, specialist, fie el consilier şcolar, fie psiholog în terapie, dacă există.

E un program guvernamental Din grijă pentru copii, cu posibilitatea ca familiile să acceseze pentru copii un număr gratuit de ședințe de terapie. Sunt multe cabinete de psihologi înscrise în acest program. Este o listă publicată de Consiliul Psihologilor din România.

Deci, avem nevoie de părinte, de specialist şi de şcoală, pentru că şcoala, oricât ar vrea, să se detaşeze şi să spună 'nu e treaba noastră, comportamentul nu e treaba noastră', caracterul, constructul de caracter şi de identitate rămâne şi în responsabilitatea şcolii, oricât ar vrea şcoala de mult să se ocupe exclusiv de învăţare.

Şi nu pot să încurajezi spaţii în care copilul nu simte acelaşi tip de suport sau acelaşi tip de sprijin că aici este conversaţia: de ce copii se comportă diferită în familie şi diferit în şcoală? Pentru că triunghiul acesta nu funcţionează.”, a explicat Daniela Vișoianu, la Radio România Actualități.

Experta în educație a mai subliniat că sunt necesare experiențe de învățare memorabile pentru elevi - la fel de provocatoare decât jocurile video sau mult mai provocatoare decât acestea sau decât tentația de a încerca substanțe interzise.

Amintim că România locul al treilea în statisticile europene în ceea ce privește bullying-ul în școli, conform raportului Organizației Mondiale a Sănătății. Un elev din doi este victima actelor de amenințare, umilire sau violență fizică, iar patru din cinci copii asistă la situații de bullying la școală.

Citește și: Secretar general al Ministerului Educaţiei, la RRA, despre combaterea violenței în școli