Familiile cetăţenilor israelieni ţinuţi ostatici în Fâşia Gaza şi-au exprimat îngrijorarea faţă de intensificarea asaltului armatei israeliene asupra enclavei palestiniene, relatează Radio România Actualități.

Armata israeliană a anunțat, vineri seară, că forțele sale terestre "își extind operațiunile". În Fâșia Gaza, au fost raportate zeci de explozii puternice nocturne.

Rudele captivilor aflați în mâinile islamiștilor Hamas au solicitat o întâlnire urgentă cu premierul Benjamin Netanyahu.

Tot în Fâșia Gaza sunt blocați sute de cetățeni străini, majoritatea având însă dublă cetățenie, fără să fi avut până acum posibilitatea să treacă granița cu Egiptul, prin punctul Rafah.

Printre ei se numără și 500-600 de americani, potrivit CNN, și câteva sute de cetățeni români.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, sâmbătă, că România şi alte ţări depun un efort comun pentru a-i ajuta pe cetăţenii din Fâşia Gaza cu dublă cetăţenie, printre care şi români, să părăsească această zonă, însă a menţionat că situaţia 'nu e uşor de gestionat'.

"Sunt 3000 de cetăţeni cu dublă cetăţenie în Fâşia Gaza, aţi văzut apelurile, să fie direcţionaţi către sudul Fâşiei Gaza. Şi azi-noapte, în jur de ora 2,00, eram în comunicare cu doamna ministru de Externe. Este un efort comun al mai multor ţări. Baza sunt ostaticii şi aici se negociază şi (...) nu s-au încheiat cu bine negocierile de ieri. Am văzut şi reacţia armatei israeliene de a încerca o eliberare a ostaticilor, o intrare în Fâşia Gaza, dar şi o retragere, şi urmează în continuare, alături şi de Statele Unite şi de Franţa şi de Germania, de toate ţările care au cetăţeni cu dublă cetăţenie, acest efort. Până acum erau solicitări, 260 de cetăţeni români din Fâşia Gaza, care voiau să se elibereze, dar sunt şi foarte mulţi şi palestinieni care vor să părăsească, deci nu e uşor de gestionat toată situaţia, important e să nu escaladeze", a precizat șeful guvernului de la București.

În cele trei săptămâni de ostilități, a fost permisă doar trecerea unui număr mic de camioane cu ajutoare umanitare.

Egiptul refuză să primească refugiați atât din motive economice, cât și pentru că nu își permite politic să fie destinația unui nou exod palestinian.

Străinii și persoanele cu dublă cetățenie au devenit victime ale conflictului. Peste 200 au fost uciși în urma atacului Hamas din 7 octombrie. Printre ei, 35 de cetățeni francezi, 33 de tailandezi, 31 de cetățeni americani, 21 de cetățeni argentinieni, 10 nepalezi, cinci cetățeni români.

Alte câteva zeci de cetățeni străini, între care 9 francezi, 18 tailandezi, 13 americani și un român, au fost răpiți.

Ostaticii ar putea fi "avantajați" de faptul că au și alte cetățenii, în condițiile în care se poartă negocieri privind eliberarea lor prin intermediul Qatarului.

Pericolul este mult mai mare în cazul ostaticilor care dețin doar cetățenia israeliană, mai ales că Hamasul a amenințat că i-ar putea ucide.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat vineri seara, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție prin care se solicită o intervenție umanitară imediată în Gaza.

Documentul, prezentat de ambasadorul Iordaniei în numele grupului arab din ONU, condamnă toate actele de violență împotriva civililor palestinieni și israelieni, inclusiv „atacurile teroriste și fără discriminare”.

Rezoluția, care cere "ajutor nestingherit" și "protecția civililor", a adunat 120 de voturi pentru, 14 împotrivă și 45 de abțineri.

Deciziile Adunării Generale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar au greutate morală, relatează BBC.

ONU a avertizat că tot mai mulţi locuitori din Gaza vor muri din cauza lipsurilor catastrofice dacă autorităţile israeliene nu vor permite accesul mai multor ajutoare umanitare.

Coordonatorul Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) a declarat că a fost instituit un mecanism solid de monitorizare pentru a se asigura că niciun fel de ajutoare nu vor fi direcţionate către Hamas.

Mii de persoane au manifestat în Cisiordania ocupată şi în mai multe ţări arabe, vineri, în sprijinul palestinienilor din Fâşia Gaza, enclavă bombardată intens de armata Israelului după atacul islamiștilor Hamas din 7 octombrie.

"Eliberaţi Gaza!", au scandat sute de palestinieni la Ramallah, purtând steaguri ale Hamas, dar şi ale altor mişcări palestiniene, relatează Agerpres, citând AFP.

Pe 7 octombrie, comandouri ale Hamas s-au infiltrat în sudul Israelului dinspre Fâşia Gaza, pe care o controlează, lansând un atac sângeros împotriva civililor de o amploare şi o violenţă fără precedent de la crearea statului evreu, în 1948.

Peste 1.400 de persoane au fost ucise, în majoritate civili, în ziua atacului, potrivit autorităţilor.

Ca represalii, Israelul a declarat un război pentru "anihilarea" Hamas, bombardând fără încetare teritoriul asediat.

Ministerul Sănătății din Fâșia Gaza susține că 7.700 de persoane au fost ucise de bombardamentele armatei israeliene, mai mult de jumătate dintre victime fiind copii. Cifrele bilanțului nu pot fi verificate din surse independente.

Referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu, istoricul Adrian Cioroianu spune că, indiferent de evoluţia sa, escaladarea tensiunilor dintre Israel și Fâșia Gaza ne va afecta mai ales în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la energie.

"Conflictul poate evolua pe coordonate care să ne pună, într-un fel sau altul, pe toţi în pericol. Mă refer la preţurile conexe ale acestui conflict, preţurile în creştere la energie, la carburanţi. Indiferent ce se întâmplă acolo, acestea ne vor afecta mai ales la sfârşit de an", a spus profesorul într-un interviu pentru Radio România Actualități.

"În România, ca şi în Europa, având o inflaţie sesizabilă, abia ţinută sub control, orice modificare a preţului la carburanţi ne va afecta, ca să nu mai vorbim de implicaţiile pur şi simplu militare. Vestea bună pe care, totuşi, am avut-o în aceste săptămâni care au trecut de la 7 octombrie e faptul că, în opinia mea, ţările arabe nu-şi doresc un conflict şi asta este geana de speranţă pe care o întrevăd", a adăugat Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.

Într-un dosar special, Rador Radio România urmărește ostilitățile din Orientul Mijlociu.