Grădinițe estivale și școală mobilă pentru copiii vulnerabili, organizate de Fundația Salvați Copiii
În anul şcolar 2023-2024, doar 75,7% din copiii de vârstă preşcolară erau înscrişi la grădiniţă, mult sub media EU de 94,6%.
Articol de Diana Oprea, Publicat: 07 Iulie 2025, 18:50 • Actualizat: 07 Iulie 2025, 18:51
Cea de-a 28-a ediție a Grădiniţelor estivale a fost lansată, luni, de organizația Salvați Copiii România, aducând Şcoala mobilă în comunităţile vulnerabile, transmite un comunicat de presă.
În anul 2025 vor fi organizate activităţi estivale pentru peste 1.500 de copii, dintre care 300 de preşcolari, organizaţi în 17 grupe (în Bucureşti şi 11 judeţe), şi 1.200 de elevi din grupuri vulnerabile (copii afectaţi de sărăcie, copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, copii romi) din Bucureşti şi localităţile Roşia Montană (Alba), Piteşti (Argeş), Reşiţa (Caraş-Severin), Constanţa şi Mangalia (Constanţa), Tureni (Cluj), Târgovişte şi Aninoasa (Dâmboviţa), Craiova (Dolj), Petrila, Lupeni şi Petroşani (Hunedoara), Ion Roată (Ialomiţa), Iaşi (Iaşi), Târgu Mureş şi Sighişoara (Mureş), Corabia (Olt), Timişoara (Timiş), Tulcea (Tulcea), Negreşti (Vaslui), Suceava (Suceava).
Statistici îngrijorătoare
Potrivit sursei citate, în anul şcolar 2023-2024, doar 75,7% din copiii de vârstă preşcolară erau înscrişi la grădiniţă, mult sub media EU de 94,6%.
Programul Grădiniţa estivală se derulează din anul 1998 şi se adresează copiilor de vârstă preşcolară care nu au mers la grădiniţă sau care au frecventat sporadic grădiniţa şi care se pregătesc să intre la clasa pregătitoare sau să urmeze cursurile unor grădiniţe de stat, obiectivul fiind de a sprijini integrarea copiilor în sistemul de învăţământ de masă, relatează Agerpres.
Salvaţi Copiii România avertizează că 87% dintre familiile sărace nu pot acoperi singure costurile educaţiei copiilor. În contextul noilor măsuri economice anunţate de Guvern, organizaţia atrage atenţia asupra riscului de a expune suplimentar copiii vulnerabili, pentru sprijinul cărora e nevoie de politici sociale integrate.
Astfel, la nivelul anului anterior, 33,8% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, dar fenomenul afectează în mult mai mare măsură copiii ai căror părinţi au un nivel redus de educaţie (75,8%).
17,2% dintre copiii români se confruntă cu deprivarea materială sau socială severă, în condiţiile în care media UE 27 este 6,4%, iar aproape 4 din 5 (78%) dintre respondenţii cu un nivel redus de educaţie au avut mame care, la rândul lor, se aflau în aceeaşi situaţie.
Vulnerabilităţile socio-economice, transgenerațioanle
Conform sursei citate, aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integraţi în programele educaţionale Salvaţi Copiii România nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă, precum şi în rândul celor cu nivel educaţional scăzut - 70%, arată datele unei recente anchete a Salvaţi Copiii România.
„Vulnerabilităţile socio-economice se transmit de multe ori de la o generaţie la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educaţia. De aceea este crucială integrarea educaţională a copiilor încă din etapa educaţiei timpurii, pentru că şcoala este singura soluţie de a rupe cercul vicios al sărăciei educaţionale.
În absenţa unor eforturi susţinute de sprijinire a copiilor din familii vulnerabile, astfel încât aceştia să-şi continue sau să-şi reia cu succes participarea la educaţie şi să-şi atingă potenţialul, este foarte probabil să observăm, din nou, cum vulnerabilitatea şi dezavantajele familiilor defavorizate vor fi preluate de generaţia copiilor lor”, e explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte Salvaţi Copiii România.
Citește și: Peste 60 de elevi din Europa participă la Olimpiada Central-Europeană de Informatică la Cluj













