Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, 17 august, că finalizarea termocentralei de la Iernut, aflată în construcţie de aproximativ zece ani și realizată în proporţie de peste 90% trebuie să fie o prioritate, conducerea Romgaz angajându-se ca investiţia să fie încheiată până la finalul acestui an.

„Primul trebuie să se termine Iernutul, care este de 10 ani început. Avem termocentrala la Iernut începută de 10 ani. Conducerea Romgaz s-a angajat să o finalizeze până la finalul anului.

Trebuie să o finalizeze, pentru că e greu să explicăm oamenilor că avem o centrală în lucru de 10 ani de zile. Pentru că e un proiect foarte avansat, are peste 90%”, a declarat Ilie Bolojan, întrebat în Oradea care ar fi primul proiect de pus în aplicare în Pactul pentru Energie.

Ilie Bolojan a arătat că, în paralel, trebuie susţinută finalizarea şi autorizarea altor capacităţi de producţie, inclusiv grupul energetic de la Mintia, cu o capacitate de peste 1.000 de MW.

Prim-ministrul a admis că România va continua să importe energie până la finalizarea noilor capacităţi de producţie.

„Până nu vom avea capacităţile finalizate, vom mai importa. Asta e situaţia. Nu doar noi suntem în această situaţie, sunt şi alte ţări”, a declarat Ilie Bolojan, precizând însă că, după punerea în funcţiune a noilor capacităţi, România ar putea redeveni exportator de energie.

„Trebuie să discutăm ce este de făcut, să agreăm un calendar de modificări legislative”

Referindu-se la Pactul pentru Energie, Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unui calendar clar de măsuri şi a continuităţii deciziilor, dincolo de schimbările politice.

„Trebuie să discutăm ce este de făcut, să agreăm un calendar de modificări legislative, de abordări, să susţinem profesionişti în zona de decizie din energie şi nu numiri pe criterii clientelare sau politice”, a declarat premierul, potrivit Agerpres.

El a adăugat că problemele din sector nu pot fi rezolvate „de pe o zi pe alta”, fiind necesare investiţii importante, reglementări adecvate, o administrare performantă a companiilor energetice de stat şi „consecvenţă în actul guvernamental”.

„Nu cu declaraţii politice, nu cu fugă de responsabilitate, ci cu proiecte care înseamnă continuitate de-a lungul anilor. Chiar dacă avem astăzi o criză în domeniul energiei, ca efect al secetei şi a ceea ce nu am făcut ani de zile, sigur putem discuta despre soluţiile de criză, dar acestea nu sunt problemele de sistem. Ele sunt doar soluţii punctuale”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a susţinut că soluţiile pentru problemele structurale ale sistemului energetic nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, ci „soluţii serioase pentru România”, de care autorităţile trebuie să se ţină.

Ilie Bolojan a dat drept exemplu proiectele de infrastructură care sunt finalizate în prezent la Oradea, deşi au fost concepute cu mai mulţi ani în urmă, arătând că rezultatele sunt posibile atunci când există „continuitate de gândire, nu de persoane” la nivelul instituţiilor.

„Asta trebuie făcut la o scară mult mai mare, politic, guvernamental, în aşa fel încât şi în domeniul energiei să nu vedem doar postări, ci să vedem lucrări şi efecte pentru populaţie”, a subliniat Ilie Bolojan.

Printre priorităţi, premierul a enumerat dezvoltarea capacităţilor de stocare, despre care a spus că sunt „vitale” pentru reducerea volatilităţii generate de producţia eoliană şi fotovoltaică, precum şi dezvoltarea unei producţii de energie în bandă, inclusiv prin finalizarea centralelor pe gaze aflate în construcţie.

„Cu cât le terminăm mai repede, cu atât vom avea peste o mie de megawaţi în producţie, ceea ce înseamnă aproape 20% din necesarul de energie la nivel naţional”, a spus premierul.

Energia nucleară, aproximativ 20% din producția de energie a României

În ceea ce priveşte energia nucleară, Ilie Bolojan a arătat că aceasta reprezintă în prezent aproximativ 20% din producţia de energie a României, dar că dezvoltarea unor noi reactoare presupune şi investiţii în asigurarea apei necesare funcţionării celor existente.

Premierul a vorbit şi despre prosumatori, susţinând că racordarea noilor instalaţii fotovoltaice ar trebui condiţionată de instalarea unor baterii de stocare, pentru a reduce volatilitatea introdusă în sistem.

El a estimat că, în doi-trei ani, aplicarea consecventă a acestor măsuri ar putea conduce la reducerea problemelor din sistem şi, implicit, la scăderea preţului energiei.

Citește și: Premierul Bolojan, despre întâlnirea cu șefa CCR: De multe ori, se încearcă să se facă din ţânţar armăsar