Organizația Salvaţi Copiii România solicită Guvernului un plan de măsuri imediate, în urma unei analize din care au reieşit neparticiparea şcolară ridicată, accesul discriminatoriu la servicii echitabile de sănătate, precaritatea bunăstării emoţionale, cazuri de abuz sexual și un decalaj semnificativ urban/rural.

"Mulţi copii români au probleme frecvente legate de somn (cu o incidenţă care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani), se simt frecvent nervoşi (cu o incidenţă de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanenţă (32% din fetele de 15 ani). Procentul neparticipării şcolare creşte odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani şi 19,01% în cazul celor de 16 ani (1). Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deşi neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naştere. Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. 46% dintre copii declară că părinţii lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinţilor care admit că folosesc astfel de pedepse (2)", potrivit unui comunicat citat de Radio România Iași.

Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, iar conform OCDE, România este unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socio-economic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.

Dintre sesizările cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore, mai puţin de 20% sunt finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, mai menţionează Salvaţi Copiii.

"Unul din cinci copii români nu ajunge să finalizeze şcoala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educaţie la vârsta finalizării învăţământului obligatoriu (81%). (…) În mediul rural, rata mortalităţii infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparaţie cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie)", se arată în analiza organizaţiei.

Datele statistice elaborate de aceasta "ilustrează în mod clar efectul sărăciei şi inflaţiei asupra traiului zilnic, mai ales în cazul familiilor cu copii".

"Analizând din perspectiva imposibilităţii de a-şi permite, măcar o dată la două zile, o masă cu peşte, carne sau proteină vegetală echivalentă, observăm că tendinţa este una îngrijorătoare la nivelul întregii populaţii (procentul crescând de la 19,2 în 2021 la 22,1 în 2022), familiile cu copii fiind cele care au suportat în principal acest impact (cu o creştere de la 17,7% în 2021 la 22,9% în 2022 a proporţiei celor confruntate cu această imposibilitate), în timp ce situaţia familiilor fără copii s-a îmbunătăţit uşor (de la 21,2% în 2021 la 20,9% în 2022). Cu toate acestea, situaţia a ajuns să fie de-a dreptul dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulţi copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) neputându-şi permite o hrană adecvată în 2022, faţă de 17,5% în 2019 şi 23,6% în 2021", mai arată analiza.

Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai mulţi copiii nu îşi permit să menţină locuinţa adecvat încălzită.

"Salvaţi Copiii România atrage atenţia Guvernului, ţinând seama de datele îngrijorătoare care reflectă situaţia copilului din România, că este nevoie de politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate şi educaţie de calitate şi în condiţii de echitate. Recomandări imediate ale Salvaţi Copiii: consolidarea serviciilor de asistenţă socială pentru identificarea precoce a situaţiilor de risc pentru copii, printr-o bugetare constantă şi în acord cu nevoile locale, întărirea cooperării inter-instituţionale dintre serviciile de asistenţă socială şi şcoli pentru asigurarea de servicii de suport pentru copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie, în special în mediul rural, creşterea investiţiilor economice în comunităţile rurale", punctează organizația.

Alte recomandări făcute de organizaţie sunt extinderea programului naţional "Masă sănătoasă în şcoli", începând cu anul şcolar 2025-2026, pentru fiecare copil în creşele, grădiniţele şi şcolile din comunităţile vulnerabile economic (în special în unităţile de învăţământ din mediul rural şi urban mic), reglementări pentru asigurarea de către autorităţile locale, în fiecare comună, a unei echipe mixte de informare şi intervenţie integrată formate din: asistent medical comunitar, asistent medical şi asistent social, acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre oraşe la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunităţile dezavantajate.