• Știre în actualizare

Israelul a lansat atacuri asupra unor situri nucleare din Iran, a anunțat Forțele de Apărare Israeliene (IDF), mai multe explozii fiind raportate în capitala Teheran.

Potrivit BBC, atacurile din noaptea de joi spre vineri au făcut parte din Operațiunea "Leul Răsare", a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, adăugând că Republica islamică reprezintă o amenințare la „însăși supraviețuirea Israelului”.

Israelul a declarat stare de urgență, avertizând că se așteaptă la contraatacuri „în viitorul imediat”.

Atacul a început în jurul orei 02:00 și s-a desfășurat deja în două valuri, transmite Ion Ştiubea, corespondentul Radio România Actualități în Israel.

Decizia de a lovi ținte din Iran a fost luată, joi seară, în cadrul ședinței Cabinetului Politic și de Securitate.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a rostit o declarație în cursul nopții în care a menționat că țara se află în fața unui moment decisiv din istoria sa, care va dura atât timp cât va fi necesar.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a declarat că Iranul a lansat aproximativ 100 de drone, pe care forțele israeliene încearcă să le intercepteze.

Generalul de brigadă Effie Defrin a adăugat că șeful Statului Major al armatei iraniene, comandantul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) a Iranului și șeful Comandamentului de urgență al Iranului au fost uciși în loviturile aeriene de noaptea trecută.

Într-o primă reacție, liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a promis Israelului o soartă "amară şi dureroasă".

"Suntem în război!"

Un oficial militar israelian de rang înalt a declarat, vineri dimineață, că se aşteaptă ca atacurile împotriva Iranului să continue în zilele următoare, potrivit postului de televiziune israelian Channel 14.

Statul evreu are un plan pe termen lung şi de amploare pentru noi lovituri în zilele următoare, a adăugat sursa, avertizând că urmează "vremuri dificile".

"Suntem în război!", a rezumat acesta, conform DPA.

Referitor la loviturile majore de peste noapte ale Israelului, oficialul le-a calificat drept un succes major, spunând că armata israeliană a dat o lovitură semnificativă rangurilor superioare ale armatei iraniene şi Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC).

Printre ţinte, a indicat el, s-au aflat oameni de ştiinţă iranieni implicaţi în dezvoltarea programului nuclear al Iranului.

Centrala nucleară de la Natanz, printre ținte

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că centrala nucleară iraniană de la Natanz a fost lovită de bombardamentele israeliene.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că Statele Unite ale Americii nu au fost implicate și nu au oferit asistență în aceste lovituri.

Televiziunea de stat iraniană a transmis că zone rezidențiale din capitala Teheran au fost lovite, iar copii se numără printre victime, deși aceste informații nu au putut fi verificate independent.

Potrivit unei surse militare israeliene, au fost efectuate "zeci" de lovituri asupra instalaţiilor programului nuclear iranian şi asupra altor situri militare din întreaga ţară.

Acest atac are loc într-un moment în care negocierile dintre Statele Unite şi Republica Islamică cu privire la programul nuclear al Iranului se află într-un impas. Temerile despre iminența unui atac israelian împotriva siturilor iraniene au sporit în ultimele zile, notează France Presse.

Liderul Gardienilor Revoluției, lichidat

Garda Revoluţionară iraniană a confirmat moartea comandantului său, generalul Hossein Salami, şi a promis că statul evreu va plăti un preţ greu pentru crimă.

"Regimul sionist criminal va plăti un preţ greu pentru această crimă care a fost comisă cu ştiinţa conducătorilor malefici de la Casa Albă şi a regimului terorist din Statele Unite", a avertizează armata ideologică a regimului de la Teheran într-un comunicat de presă.

Israelul trebuie să se aştepte la un "atac de retorsiune", a avertizat organismul militar.

Gardienii Revoluției sunt o forță militară de elită din Iran, oficial denumită Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC).

Bazele acestei structuri au fost puse în 1979, după Revoluția Islamică, de către Ayatollahul Ruhollah Khomeini, pentru a proteja noul regim islamic și a preveni orice lovitură de stat sau contrarevoluție.

Independenți de armata tradițională iraniană, Gardienii Revoluției sunt mai bine dotați și mai loiali regimului.

Spre exemplu, aceștia controlează forțe terestre, navale și aeriene proprii.

În plus, sețin unități de elită, cum ar fi Forța Quds, responsabilă cu operațiunile externe și sprijinul pentru grupări armate pro-iraniene, precum Hezbollah în Liban sau milițiile șiite din Irak și Siria.

Gardienii koacă un rol important în politica internă a Iranului și au influență economică majoră, controlând o parte semnificativă a industriei, inclusiv în energie, construcții și telecomunicații.

Sunt considerați de SUA și alte țări drept organizație teroristă, din cauza implicării în atentate, sprijin pentru grupări armate și destabilizarea regiunii.

În consecință, Gardienii Revoluției nu sunt doar o armată paralelă în Iran, ci și un instrument al regimului teocratic, activ în politică, economie și în proiecția puterii Iranului în Orientul Mijlociu.

Se crede că în atacurile israeliene au murit, de asemenea, mai mulţi membri ai conducerii militare iraniene, dar şi civili într-un Teheran cuprins de panică.

Israelul acuză că Iranul produce în secret "toate componentele" pentru o bombă nucleară

Armata israeliană a susţinut vineri, după ce a bombardat instalaţii şi clădiri în care se aflau înalţi oficiali iranieni şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear, că Iranul lucrează la un plan secret de dezvoltare a tuturor componentelor unei arme nucleare.

"Regimul iranian promovează un plan secret de avansare tehnologică în toate aspectele dezvoltării unei arme nucleare. În cadrul acestui plan, cercetători de rang înalt din domeniul nuclear din Iran au lucrat în secret pentru a dezvolta toate componentele necesare unei arme nucleare", se detaliază într-un comunicat de presă.

Potrivit armatei israeliene, iranienii încerca să producă "mii de kilograme" de uraniu îmbogăţit, precum şi compuşi de îmbogăţire descentralizaţi şi fortificaţi 'în instalaţii subterane' pentru a îmbogăţi uraniu în scopul obţinerii unei arme nucleare "într-o perioadă scurtă de timp".

În ultimele luni, a susţinut armata israeliană, acest program s-a accelerat semnificativ.

"Aceasta este o dovadă clară că regimul iranian acţionează pentru a obţine arma nucleară. Statul Israel nu a avut de ales (...) decât să acţioneze", se adaugă în comunicat.

În plină noapte, s-au auzit explozii puternice în centrul Teheranului. La scurt timp după aceea, alarmele antiaeriene au răsunat în tot Israelul, în timp ce Ministerul israelian al Apărării a anunţat că a lansat o "lovitură preventivă" împotriva Iranului şi că alarmele au fost pentru a mobiliza populaţia din Israel în cazul unei lovituri de retorsiune.

De cealaltă parte, regimul de la Teheran susține că programul său de îmbogățire a uraniului are scopuri exclusiv civile, pentru producerea de energie, și că nu urmărește construirea unei bombe atomice.

Ministerul iranian al Apărării a promis un răspuns rapid împotriva Israelului, ce va include 'rachete şi drone'. La rândul său, Ministerul de Externe de la Teheran a solicitat o convocare urgentă a Consiliului de Securitate al ONU, lucru care se poate întâmpla doar dacă unul dintre cei 15 membri ai săi acceptă cererea Iranului

Informat în prealabil despre planul israelian de atac, Trump susține că SUA nu au fost implicate

Președintele SUA a vorbit pentru Fox News despre atacuri.

Donald Trump a declarat că era la curent cu planurile Israelului dinainte, dar a subliniat că armata americană nu a avut niciun rol în operațiune. Liderul de la Casa Albă și-a exprimat din nou speranța ca Iranul să continue negocierile cu SUA privind limitarea programului său nuclear.

„Iranul nu poate avea o bombă nucleară și sperăm să revenim la masa negocierilor. Vom vedea...”, a spus Donald Trump pentru Fox News.

Potrivit lui, SUA au confirmarea că mai mulți lideri iranieni au fost uciși în atacuri.

De asemenea, Donald Trump a precizat că administrația sa a contactat, înainte de lovitură, un aliat-cheie din Orientul Mijlociu pentru a-l informa – fără a preciza despre ce țară este vorba.

Joi, surse diplomatice anunțau evacuarea personalului neesențial al ambasadei americane din capitala Irakului, Bagdad.

Miercuri, organizația britanică UK Maritime Trade Operations – parte a Marinei Regale – a emis un avertisment privind posibile efecte asupra transportului pe mare, din cauza tensiunilor militare crescute din Orientul Mijlociu.

Prețul petrolului a crescut inițial cu peste 4% după ce s-a aflat despre evacuarea americană, în contextul îngrijorărilor legate de posibile probleme de aprovizionare cauzate de instabilitatea regională.

În prezent, aproximativ 2.500 de militari americani sunt staționați în Irak, conform Departamentului Apărării.

Iranul cere lumii să condamne atacurile israeliene

Ministerul iranian de Externe al Iranului solicită acum țărilor din întreaga lume să condamne atacurile lansate de Israel.

Diplomația Republicii islamice susține că atacul „expune securitatea globală unei amenințări fără precedent”.

Iranul a avertizat că are "dreptul legal şi legitim" de a răspunde "atacurilor ucigaşe" ale Israelului asupra mai multor oraşe şi instalaţii nucleare ale ţării.

"Răspunsul la această agresiune este dreptul legal şi legitim al Iranului, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite", a transmis Ministerul de Externe într-o declaraţie, adăugând că forţele armate iraniene "nu vor ezita să apere naţiunea iraniană cu toată puterea lor".

De asemenea, Iranul avertizează că SUA – pe care le numește principalul susținător al Israelului – vor fi trase la răspundere pentru consecințele atacului.

Reacțiile internaționale au început să apară, iar Australia a declarat că este „alarmată” de această escaladare.

Șeful ONU, "deosebit de îngrijorat"

Organizația Națiunilor Unite a făcut apel la "reținere maximă" din partea ambelor părți.

Secretarul general al ONU a declarat, vineri, că este "deosebit de îngrijorat de atacurile Israelului asupra instalaţiilor nucleare iraniene' care au avut loc chiar în momentul în care 'discuţiile dintre Iran şi SUA privind programul nuclear al Iranului sunt în curs de desfăşurare".

Într-un scurt comunicat, Antonio Guterres a reiterat că statele membre ONU au 'obligaţia de a acţiona în conformitate cu Carta ONU şi dreptul internaţional', o sintagmă ce pare a fi un răspuns la o declaraţie a Ministerul iranian de Externe făcută cu câteva minute mai devreme, conform căreia atacul israelian a constituit o încălcare a articolului 4 din Carta ONU.

Secretarul general al ONU le-a cerut celor două tabere să evite "cu orice preţ să se scufunde într-un conflict mai profund, o situaţie pe care regiunea nu şi-o poate permite".

Escaladarea tensiunilor scumpește petrolul

În contextul escaladării tensiunilor, prețul barilului de țiței a trecut de 75 de dolari.

Prețurile globale ale petrolului au crescut după ce Israelul a lovit Iranul, în această escaladare dramatică a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Contractele de referință pentru petrol au crescut cu peste 10% după apariția acestei informații.

Traderii sunt îngrijorați că un conflict între Iran și Israel ar putea perturba livrările din această regiune bogată în resurse energetice.

Costul țițeiului influențează întreg lanțul comercial, de la prețul alimentelor din supermarket până la cât costă să-ți alimentezi mașina.

Prețul barilului ar putea crește și mai mult dacă Iranul va riposta.

Momente de panică în capitala iraniană

Locuitorii Tereranului s-au trezit vineri dimineață cu sunete de explozii, bombe care cădeau și case care se zguduiau.

Mulți, aproape instinctiv, au știut că este vorba despre un atac al Israelului, notează corespondentul BBC.

Acum, când ies să vadă distrugerile, sentimentul de șoc este vizibil.

Este un oraș care nu a cunoscut războiul de zeci de ani, de la încheierea conflictului dintre Iran și Irak la sfârșitul anilor ’80. Au existat atacuri reciproce între Israel și Iran, dar acestea nu vizau centre urbane importante sau clădiri rezidențiale.

De aceea, acest moment este extrem de șocant pentru milioane de iranieni, fiind un atac care lovește foarte aproape de viața lor de zi cu zi.

Iranul va răspunde, fără îndoială, cu forță.

În octombrie anul trecut, statul evreu a lansat sute de rachete balistice spre Israel – majoritatea interceptate – și ar putea face acest lucru din nou.

Deși se crede pe scară largă că forțele proxy iraniene din regiune au fost slăbite, ele ar putea totuși organiza un anumit tip de represalii.

Cea mai mare temere este că acest atac ar putea declanșa un război mai amplu și mai devastator.

Adunarea Generală ONU ceruse armistițiu imediat în Fâșia Gaza

În urma vetoului american din Consiliul de Securitate, Adunarea Generală a ONU a cerut, joi, un armistiţiu imediat în Gaza şi luarea "tuturor măsurilor necesare" pentru a face presiune asupra Israelului, relatează AFP.

Rezoluţia a fost adoptată cu 149 de voturi pentru, 12 împotrivă (între care Israel şi Statele Unite) şi 19 abţineri, notează Agerpres.

Atacuri ale armatei israeliene au ucis, miercuri, cel puţin 35 de palestinieni în centrul Fâşiei Gaza, cei mai mulţi dintre ei la un centru de distribuţie a ajutoarelor operat de Fundaţia Umanitară Gaza (GHF) susţinută de Statele Unite, potrivit informărilor unor oficiali locali din domeniul sanitar, notează Reuters.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu declarase, marţi, că s-au înregistrat "progrese semnificative" în eforturile de a asigura eliberarea ostaticilor rămaşi în Fâşia Gaza, dar că este 'prea devreme' să se spere că se va ajunge la un acord.

În pofida eforturilor SUA, Egiptului şi Qatarului de a restabili un armistiţiu în Fâşia Gaza, nici Israelul şi nici Hamas nu au arătat disponibilitate de a ceda în privinţa cerinţelor lor de bază, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru eşecul de a ajunge la un acord.

Războiul a izbucnit după ce militanţi conduşi de mişcarea islamistă palestiniană Hamas au luat 251 de ostatici şi au ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili, într-un atac sângeros comis pe 7 octombrie 2023. Riposta militară a Israelului a ucis de atunci aproape 55.000 de palestinieni, majoritatea civili, conform autorităţilor medicale din Fâşia Gaza, şi a distrus mare parte din enclavă.

Tentativa de debarcare a premierului Netanyahu, eșuată

Parlamentul israelian a respins, joi, un proiect de lege prezentat de opoziţie care viza dizolvarea Knesset-ului, un pas pregătitor care ar fi dus la convocarea alegerilor anticipate, relatează AFP.

În total, 61 dintre cei 120 de membri ai Knessetului au votat împotriva proiectului de lege, iar 53 au votat în favoarea sa, în lectură preliminară.

Toate partidele de opoziţie au prezentat proiectul de lege, în pofida faptului că majoritatea părea divizată în ceea ce priveşte problema spinoasă a recrutării obligatorii pentru evreii ultraortodocşi.

Timp de decenii, aceştia s-au bucurat de o scutire militară din ce în ce mai nepopulară în rândul societăţii israeliene, în momentul în care ţara se află în război cu Hamas în Fâşia Gaza de la atacul lansat de mişcarea islamistă palestiniană pe 7 octombrie 2023 în Israel. Aceste scutiri, încă de la înfiinţarea statului Israel, permit evreilor care studiază cu normă întreagă într-o şcoală religioasă să nu efectueze serviciul militar obligatoriu.

Scutirea ultraortodocşilor de la efectuarea serviciului militar este o problemă controversată în Israel, cu atât mai mult cu cât, de când a început războiul din Fâşia Gaza, a fost prelungită durata serviciului militar obligatoriu şi au fost mobilizaţi zeci de mii de rezervişti pentru a se putea menţine ofensiva.

Opoziţia spera să doboare guvernul, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, prin ralierea partidelor ultraortodoxe aliate premierului Benjamin Netanyahu şi care ameninţaseră că nu îl va mai sprijini.

După acest eşec, opoziţia va trebui să aştepte 6 luni pentru a încerca din nou să dizolve Knessetul.

Ministrul de Finanţe, Bezalel Smotrich, a declarat în timpul sesiunii plenare a Knessetului că înlăturarea guvernului în timpul războiului ar constitui un "pericol existenţial" pentru Israel.

"Istoria nu va ierta pe nimeni care târăşte statul Israel în alegeri în timpul războiului", a precizat el.

Bezalel Smotrich a cerut, de asemenea, "fraţilor ultraortodocşi" să servească în armată. Este o "nevoie existenţială, naţională şi de securitate" care trebuie satisfăcută "păstrând în acelaşi timp guvernul", a adăugat el.

Citește și: MAE le recomandă românilor din Irlanda de Nord să evite zonele în care au loc demonstrații după un presupus viol