• Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare.

Italia i-a propus Uniunii Europene o schemă de garanții comune cu ajutorul căreia să poată crește cheltuielile militare fără majorarea datoriilor publice ale statelor din blocul comunitar.

Roma vrea ca această schemă să fie folosită pentru atragerea investițiilor private, cu o valoare de până la 200 de miliarde de euro, în apărare şi sectorul aerospaţial din blocul comunitar, limitând impactul asupra bugetelor statelor.

Propunerea a fost prezentată de ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, la reuniunea miniştrilor europeni ai Economiei şi Finanţelor, care a avut loc luni seara la Bruxelles, într-un moment în care blocul comunitar analizează opţiunile pentru a creşte cheltuielile cu apărarea în contextul ameninţărilor potenţiale venite din partea Rusiei.

„Nu putem concepe o finanţare pentru apărare care să fie în detrimentul cheltuielilor medicale şi serviciilor publice. În centrul propunerii italiene este un mecanism de garanţii europene pentru a atrage capital privat şi a întări capabilităţile de apărare şi securitate, fără a creşte datoria publică naţională”, a adăugat Giorgetti, potrivit Agerpres.

Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană s-au reunit în perioada 10-11 martie la Bruxelles, pentru continuarea discuţiilor privind soluţiile de finanţare a apărării, în marja reuniunilor Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) şi Eurogrup în format extins (UE27), la care România a fost reprezentată de Tanczos Barna.

Uniunea Europeană analizează mai multe opțiuni

Uniunea Europeană analizează mai multe opţiuni, inclusiv emiterea de noi datorii comune, folosirea actualelor fonduri UE şi un rol mai mare pentru Banca Europeană de Investiţii. Blocul Comunitar intenţionează să ia o decizie în luna iunie.

Potrivit schemei susţinute de Giancarlo Giorgetti şi denumite Iniţiativa Europeană pentru Securitate şi Inovare Industrială, țările din Uniunea Europeană ar trebui să pună la punct, în mai multe etape, un fond de garantare cu o valoare de 17 miliarde de euro, care ar urma să declanşeze investiţii private cu o valoare de 200 de miliarde de euro pe parcursul a cinci ani.

Regulile contabile ale Uniunii Europene precizează că garanţiile publice cresc datoria doar dacă sunt accesate de companiile beneficiare.

Comisia Europeană a propus ca tuturor celor 27 de guverne UE să li se permită să majoreze cheltuielile cu apărare cu 1,5% din PIB în fiecare an, timp de patru ani, fără a declanşa măsurile disciplinare prevăzute în regulile bugetare care stau la baza euro.

Însă, Italia dispune de un spaţiu limitat de manevră bugetară, în condiţiile în care Guvernul se aşteaptă deja ca datoria publică să crească până la 138% din PIB în 2026, din cauza efectelor schemei de renovare a locuinţelor, finanţate de stat.

Totodată, autorităţile italiene mizează pe cheltuieli cu apărare de 1,61% din PIB în 2027, sub ţinta actuală de 2% a alianţei NATO, pe care preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, vrea să o majoreze la 5%.

Ministrul italian al Economiei a precizat că ţările din Uniunea Europeană ar trebui să identifice sectoarele în care uzinele ar putea fi convertite pentru producţia de apărare, înainte de a stabili în mod clar instrumentele prin care să fie sprijinite investiţiile.

Uzinele nefolosite pentru producţia de automobile din Uniunea Europeană sunt considerate cea mai rapidă modalitate prin care ar putea fi crescută producţia militară, şi în acelaşi timp s-ar putea veni în ajutorul unei industrii care se confruntă cu dificultăţi.

Ministrul român al Finanțelor: Consolidarea bugetară rămâne o prioritate

La rândul lui, ministrul român al Finanțelor, viceprim-ministrul Tanczos Barna, a spus că România susţine creşterea capacităţii de apărare a Uniunii Europene, dar că, în același timp, consolidarea bugetară rămâne o prioritate, alături de creşterea competitivităţii prin debirocratizare şi investiţii în fiecare sector economic.

„Uniunea Europeană are nevoie de o capacitate sporită de apărare, iar soluţiile privind creşterea cheltuielilor pentru acest sector trebuie să ţină cont de necesitatea de a asigura o mai mare predictibilitate pentru industria militară europeană, printr-o mobilizare mai eficientă a investiţiilor private şi publice. Sprijinim o soluţie de finanţare europeană, cu utilizarea garanţiilor de la bugetul UE, pentru a asigura cele mai bune condiţii posibile de finanţare, cu un impact redus asupra bugetelor naţionale.

În acelaşi timp, pentru România, consolidarea bugetară rămâne o prioritate. Continuăm construcţia de autostrăzi şi spitale, dezvoltarea comunităţilor locale şi sprijinirea afacerilor, pentru care am alocat fonduri record anul acesta. La nivel european, creşterea competitivităţii trebuie susţinută şi prin reducerea sarcinilor administrative ale companiilor, iar România sprijină implementarea cât mai rapidă a propunerilor Comisiei în acest sens”, a precizat ministrul Finanţelor, într-un comunicat.

„România susţine necesitatea simplificării cadrului de reglementare în domeniul fiscal în beneficiul întreprinderilor, inclusiv prin reducerea sarcinilor de raportare şi eliminarea dispoziţiilor care se suprapun. Simplificarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) este esenţială pentru sectoarele cu emisii mari de carbon.

Propunerea sprijnită şi de România vizează exceptarea micilor importatori (sub 50 tone anual) din sectoarele de ciment, îngrăşăminte, electricitate, aluminiu, fier şi oţel din domeniul de aplicare. Astfel, 90% dintre importatori, în special IMM-uri şi persoane fizice sunt exoneraţi, în timp ce se simplifică procedurile de raportare şi pentru marii importatori, care sunt responsabili de 99% din emisii. Aceste măsuri trebuie să ducă la menţinerea competitivităţii din acest domeniu”, a subliniat Tanczos Barna.

Citește și: SUA nu vor apăra toate țările NATO. Donald Trump: „Dacă nu plătesc, nu am de gând să îi apăr”