Justiția malteză a respins, luni, extrădarea prințului Paul-Philippe al României.

La București, decizia a fost confirmată de ministrul Justiţiei.

“Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. Instanţa de executare - Curtea de Apel Braşov - va face o adresă oficială către Parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul Parchetului din Franţa. Statul român se foloseşte de toate pârghiile legale pentru a aduce toţi fugarii în ţară”, a transmis Alina Gorghiu într-un comunicat.

Ministrul a reamintit că judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare, şi anume să spună dacă în cazul predării lui Paul al României este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare (MEA).

“În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că doar în circumstanţe excepţionale instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano contra Belgiei). De asemenea, în virtutea principiului recunoaşterii reciproce, al încrederii reciproce şi al cooperării loiale, Curtea de Apel Braşov solicită CJUE să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui MEA în procedura internă desfăşurată în alt stat. Pe scurt: dacă un fugar român este găsit în X stat şi se judecă predarea lui, statul român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al statului român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv”, mai precizează Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului, primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie.

“Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, a opinat Gorghiu.

Prințul Paul, căutat internațional

În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dictat sentințele finale în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.

Alături de Paul al României, omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, iar oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au primit câte 5 ani închisoare cu executare.

Apostol Muşat, fost primar al comunei Snagov, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare, aceeaşi pedeapsă primind şi Nicolae Jecu, fost prefect al judeţului Ilfov.

De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracţional organizat.

Prin Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției a emis un mandat european de arestare pe numele Prinţului Paul al României în 2020.

Ulterior, acesta a fost depistat în Franța, țară ale cărei autorități au respins cererea de extrădare din cauza unui viciu de procedură judiciară.

În aprilie, Paul a fost prins în Malta.

Citește și: Legea „Fugarul plătește”, adoptată de Parlament