Laboratoarele mobile de monitorizare a calității aerului vor putea fi utilizate pe tot parcursul anului, în baza unor planuri de monitorizare, în zonele cu poluare istorică, a anunțat ministrul Mediului.

Măsura este prevăzută într-un ordin de ministru recent și vizează folosirea constantă a echipamentelor, inclusiv în perioadele în care nu există incidente de poluare care să impună intervenții imediate.

Potrivit Dianei Buzoianu, laboratoarele mobile vor fi amplasate în special în localități sau zone unde există suspiciuni sau istorice de poluare, dar nu sunt instalate stații fixe oficiale de monitorizare a calității aerului.

În perioada următoare, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) urmează să elaboreze programul de utilizare pentru anul 2026.

Măsura apare în contextul procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României pentru nerespectarea obligațiilor privind monitorizarea calității aerului. La 11 decembrie 2025, Comisia a decis trimiterea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru neconformarea cu prevederile Directivelor 2008/50/CE și 2004/107/CE privind calitatea aerului înconjurător.

Conform legislației europene, statele membre au obligația de a evalua calitatea aerului printr-o rețea de monitorizare care să respecte cerințe clare privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și standarde de calitate a datelor.

Executivul comunitar a constatat că România nu a asigurat funcționarea unei rețele naționale de monitorizare conforme cu aceste cerințe, ceea ce afectează capacitatea autorităților de a evalua corect nivelul principalilor poluanți și de a lua măsuri eficiente pentru gestionarea calității aerului.

Procedura a fost declanșată în 2017, printr-o scrisoare de punere în întârziere, urmată de o notificare suplimentară în 2019 și de un aviz motivat transmis în 2023.

Potrivit autorităților române, au fost inițiate demersuri pentru suplimentarea punctelor de monitorizare încă din 2017, însă modificările cerute de Comisia Europeană nu au fost finalizate până în prezent.

Directivele europene pentru calitatea aerului fac parte din cadrul politicii UE pentru un aer mai curat și susțin obiectivele stabilite pentru anul 2030 în Planul de acțiune pentru reducerea totală a poluării.

Citește și: 50% din suprafața marilor orașe din România, supusă riscului crescut de stres termic